Horticultura este un complex de științe biologice aplicate, care studiază cultura și ameliorarea pomilor și arbuștilor fructiferi, viței de vie, legumelor și florilor precum și vinificarea strugurilor și tehnologia prelucrării produselor horticole. Astfel, în 2021, horticultorii au făcut investiții importante pentru a-și eficientiza munca, a majora productivitatea și a îmbunătăți calitatea produselor livrate pe piața internă și cea externă.

Conform datelor, de la începutul anului curent, 82 de beneficiari din toată țara au accesat 84 de credite, fiindu-le alocată suma de 12,6 milioane de euro în cadrul programului Livada Moldovei, susținut de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții, iar cele mai multe împrumuturi, 40,4%, au fost acordate producătorilor de mere. Producătorii de struguri de masă au accesat 22,6% din totalul de credite oferite în acest an, iar producătorii de prune – 11,9% din împrumuturi.

Investițiile cele mai importante au fost făcute pentru producerea, procesarea și păstrarea merelor, fiind vorba de 34 de credite în sumă totală de 5.442.507 de euro. Producătorii de struguri de masă au primit 19 împrumuturi în valoare de 2.014.244 de euro. Totodată, două proiecte de investiții în apicultură au însumat 1.172.513 de euro.

„Harta împrumuturilor arată că investiții au fost făcute în toate colțurile țării. Recordul îl deține raionul Briceni, cu 9 proiecte de investiții, 8 dintre care au fost orientate spre livezile de mere. Urmează raionul Strășeni cu 7 proiecte de investiții în apicultură, în livezile de mere și prune, precum și în producerea strugurilor de masă. În raionul Ialoveni, în 2021 au fost accesate 6 credite în cadrul programului Livada Moldovei, iar în raioanele Anenii Noi, Căușeni, Edineț și Ocnița – câte 5 împrumuturi”.

Întrucât grindina reprezintă un risc major pentru horticultură, 20 de proiecte de investiții au avut drept scop tocmai procurarea și instalarea sistemelor antigrindină. Pentru a evita pierderile și a extinde perioada de păstrare a fructelor și legumelor, 16 beneficiari au primit credite pentru instalarea depozitelor frigorifice.

„Datorită finanțării oferite de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții, 11 horticultori au procurat sisteme de irigare, 7 au investit în stivuitoare electrice, alți 7 în plantarea livezilor, iar 4 în instalarea panourilor fotovoltaice, care le permit producătorilor să reducă din cheltuielile pentru energia electrică. Surse financiare au mai fost investite și în instalațiile de uscare a fructelor și legumelor, în liniile de sortare și procesare a materiei prime, precum și în instalațiile de tratare a apelor reziduale”, se arată în nota informativă.

Anul trecut, prin intermediul liniei de creditare Livada Moldovei au fost finanțate proiecte în valoare de 17,1 milioane de euro a 100 de horticultori din toată țara. Totodată, au fost investite 6,6 milioane de euro în laboratoare și educație în domeniul horticol.

Livada Moldovei este o linie de creditare de 120 de milioane de euro, care sprijină activitățile din întregul lanț valoric agro-alimentar, de la instruirea fermierilor până la recoltare. Programul este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții.

Mai multe detalii despre beneficiile și oportunitățile proiectului Livada Moldovei, aflați aici.

#Credite #horticultori #productivitate

Ilan Șor, oligarhul din Moldova condamnat în dosarul „Frauda bancară”, ar fi ajuns să joace un rol important în dezvoltarea unor mecanisme financiare prin care Rusia poate continua să facă tranzacții în pofida sancțiunilor occidentale. O analiză publicată de The Economist, citată de Digi24.ro, descrie ascensiunea lui Șor în cercurile de putere de la Moscova și rolul criptomonedei A7A5.

Potrivit analizei, Șor a creat A7A5, un activ digital care poate fi utilizat pentru transferuri și plăți în afara sistemului bancar tradițional. Instrumentul ar permite unor companii și persoane din Rusia să efectueze operațiuni financiare internaționale, în condițiile în care numeroase instituții rusești au fost excluse din sistemul financiar occidental.

Șor a declarat anterior că mecanismul ar fi facilitat tranzacții comerciale de peste 100 de miliarde de dolari. Apariția sa la Forumul Economic Estic de la Vladivostok, în 2025, unde a anunțat extinderea proiectului, a fost interpretată drept un semnal că beneficiază de susținere la nivel înalt în Rusia.

O rețea financiară care depășește Rusia

Potrivit The Economist, o parte importantă a operațiunilor legate de A7A5 este derulată din Kârgâzstan, care a devenit un punct important pentru comerțul Rusiei cu exteriorul. Autoritățile occidentale au impus sancțiuni unor instituții financiare din această țară, inclusiv unei bănci despre care oficiali americani au afirmat că ar avea legături cu Șor.

Proiectul s-ar fi extins și în alte regiuni. Potrivit publicației, A7A5 și-a deschis birouri în Nigeria și Zimbabwe și urmărește să ajungă și în alte state din Africa și America de Sud. Un specialist de la compania de analiză blockchain Chainalysis avertizează că accesul la miliarde de dolari prin intermediul blockchainului oferă regimului rus o poziție financiară mai avantajoasă decât înainte.

Un model pentru alte state sancționate

Analiza The Economist atrage atenția că adevărata miză ar putea fi mai mare decât simpla evitare a sancțiunilor impuse Rusiei.

Modelul financiar dezvoltat în jurul A7A5 ar putea fi preluat de alte state aflate sub sancțiuni internaționale, precum Iranul, Coreea de Nord sau Cuba, care ar putea încerca să creeze propriile mecanisme de tranzacționare în afara sistemului financiar dominat de Occident.

Un oficial moldovean citat de publicație consideră că sofisticarea schemelor atribuite lui Șor reprezintă o provocare pentru autorități și avertizează că astfel de mecanisme ar putea fi utilizate și în alte scopuri, inclusiv pentru finanțarea unor operațiuni clandestine.

Totuși, proiectul A7A5 s-ar confrunta și cu probleme. Potrivit analizei, unii utilizatori se tem că fondurile ar putea fi blocate atunci când sunt convertite în alte criptomonede, iar activitatea platformei ar fi scăzut în ultimele luni.

Șor, între condamnarea din Moldova și ascensiunea de la Moscova

Ilan Șor este condamnat în Republica Moldova în dosarul fraudei bancare de aproximativ un miliard de dolari și se află în Rusia. Autoritățile de la Chișinău îl acuză că a avut un rol central în frauda care a afectat sistemul bancar moldovenesc.

În ultimii ani, Șor a devenit unul dintre principalii actori ai politicii ruse față de Republica Moldova, fiind sancționat de mai multe state occidentale. The Economist notează că transformarea sa din om de afaceri și politician moldovean într-un antreprenor implicat în dezvoltarea unor mecanisme financiare pentru Rusia reprezintă o evoluție neobișnuită.

În același timp, publicația avertizează că, indiferent de viitorul A7A5, apariția unor asemenea instrumente demonstrează cât de rapid pot fi dezvoltate alternative financiare la sistemul internațional dominat de Occident, complicând eforturile de aplicare a sancțiunilor împotriva statelor și persoanelor vizate.