Informațiile false au mai mult succes decât știrile reale

Din nefericire, spun experții, impactul știrilor false pe Facebook – cea mai mare platformă de socializare din lume – este mult mai mare decât cel al informațiilor reale.

Facebook se apără și susține că datele acestei analize nu sunt relevante.

„Engagementul nu ar trebui, de asemenea, să fie confundat cu cât de mulți oameni văd [postarea] de fapt pe Facebook. Când te uiți la conținutul care are cea mai mare acoperire pe Facebook, nu seamănă deloc cu ceea ce sugerează acest studiu, așa cum se arată în raportul nostru de conținut pe scară largă și în studiile setului de date condor Social Science One”, a declarat un purtător de cuvânt al celebrei companii.

Totuși, realizatorii studiului acuză Facebook de faptul că a blocat conturile personale și accesul site-ului cercetătorilor luna trecută. În replică, reprezentanții platformei sociale se apără și susțin că tot ceea ce au făcut a fost pe fondul încălcării termenilor și condițiilor de pe Faebook.

„Proiectul Observator publicitar NYU a studiat reclame politice folosind mijloace neautorizate pentru a accesa și colecta date de pe Facebook, încălcând Termenii și condițiile noastre”, au transmis reprezentanții gigantului tech Facebook.

Studiul s-a bazat pe analiza datelor colectate de la surse cunoscute de dezinformare din perioada august 2020 – ianuarie 2021. Studiul „ajută la adăugarea unui număr tot mai mare de dovezi că, în ciuda unei varietăți de eforturi de atenuare, dezinformarea a găsit o casă confortabilă – și un public angajat – pe Facebook”, a declarat Dr. Rebekah Tromble, șefa Institutului pentru date, democrație și politică din cadrul Universității George Washington.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.