Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 8 septembrie curent, decretele prin care a luat act de demisia miniștrilor USR PLUS și decretele de numire a miniștrilor interimari.

Decret prin care se ia act de demisia domnului Ilie-Dan Barna, viceprim-ministru, şi se constată încetarea funcției de membru al Guvernului.
Decret prin care se ia act de demisia domnului Cristian Ghinea, ministrul investițiilor şi proiectelor europene, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului.
Decret de desemnare a domnului Florin-Vasile Cîţu, prim-ministru, ca ministru al investițiilor şi proiectelor europene, interimar.
Decret prin care se ia act de demisia domnului Cătălin Drulă, ministrul transporturilor şi infrastructurii, şi se constată încetarea funcției de membru al Guvernului.
Decret de desemnare a domnului Dan Vîlceanu, ministrul finanțelor, ca ministru al transporturilor şi infrastructurii, interimar.
Decret prin care se ia act de demisia domnului Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului, şi se constată încetarea funcției de membru al Guvernului.
Decret de desemnare a domnului Virgil-Daniel Popescu, ministrul energiei, ca ministru al economiei, antreprenorialului şi turismului, interimar.
Decret prin care se ia act de demisia domnului Ciprian-Sergiu Teleman, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului.
Decret de desemnare a domnului Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor şi pădurilor, ca ministru al cercetării, inovării şi digitalizării, interimar.
Decret prin care se ia act de demisia doamnei Ioana Mihăilă, ministrul sănătății, şi se constată încetarea funcției de membru al Guvernului.
Decret de desemnare a domnului Cseke Attila Zoltán, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, ca ministru al sănătăţii, interimar.

Realitatea.md amintește că România se confruntă cu o criză politică internă. Totul a început după ce premierul român, Florin Cîțu, a anunțat despre demiterea ministrului Justiției, Stelian Ion.

Ședința de Guvern a României începută de miercurea trecută a fost întreruptă, după ce premierul Florin Cîțu a vrut să introducă pe ordinea de zi suplimentară programul de investiții de 50 de miliarde „Anghel Saligny”. Cei de la USR PLUS au amenințat, nervoși, că vor depune o moțiune de cenzură, dacă se adoptă proiectul, acuzând faptul că nu există avizele necesare, printre care ultimul, cel de la Ministerul Justiției.

Ministrul revocat al Justiției, Stelian Ion, a spus că a primit doar o copie a ordonanței privind Programul „Anghel Saligny”, din cauza căreia a izbucnit scandalul în coaliție, și a dat vina pe o „eroare” produsă la Ministerul Dezvoltării, în condițiile în care ministrul Cseke Attila a spus că originalul a fost trimis la Ministerul Justiției pe 25 august. Ion a mai spus că avizul ministerului pentru acest program de investiții ar fi mai degrabă negativ.

#demisii #Klaus Iohannis

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.