Preşedintele PSD din România, Marcel Ciolacu, a declarat duminică seara că „există suspiciuni” în legătură cu semnăturile de pe moţiunea de cenzură depusă de USR PLUS şi AUR și tocmai de aceea ar fi nevoie de o întâlnire fizică, nu online, a membrilor Birourilor Permanente, care trebuie să aprobe moțiunea și să stabilească un calendar pentru dezbatere și vot. Tot ieri, premierul român Florin Cîţu a declarat că ar fi o greşeală în acest moment alegerile anticipate şi că este nevoie de un guvern stabil.

„Cred că ar fi o greşeală în acest moment alegeri anticipate în România. Doar cine nu vrea binele PNL şi al românilor ar vrea să arunce România în alegeri anticipate în acest moment. Suntem încă în pandemie. Vine iarna, facturile la energie deja ştim că vor creşte şi trebuie să adoptăm acele măsuri. Cred că doar cineva care nu îşi doreşte binele românilor şi îşi doreşte să arunce ţara în haos vorbeşte de alegeri anticipate în acest moment, astăzi”, a declarat premierul României, Florin Cîţu.

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă, că PSD va vota moțiunea depusă de USR PLUS și AUR dacă aceasta va ajunge la vot, în plen, dar numai în contextul în care există perspectiva unor alegeri anticipate. „Dacă moțiunea alianței USR AUR va ajunge la vot, în plen, atunci PSD o va vota. Dar nu să se întoarcă Barna în Guvern și Ghinea, să nenorocească PNRR-ul, ci vom merge până la capăt, alegeri anticipate. Prin urmare, alianța USR AUR trebuie să susțină acest demers. Dacă moțiunea alianței USR AUR nu ajunge la vot în plen suntem dispuși să vorbim cu USR și AUR, să convenim un text al moțiunii, să semneze moțiunea pentru a avea cele 234 de voturi și în 10 minute o depunem. Guvernul Cîțu trebuie să plece”, a explicat Marcel Ciolacu.

Preşedintele PSD a spus că moţiunea de cenzură a PSD, prezentată joi, are „157 de semnături legale” și i-a invitat pe cei de la USR PLUS și AUR să o semneze. „În acest moment, pe circuitul parlamentar există o moţiune de cenzură. Aşteptăm decizia Biroului Permanent Reunit. PSD-ul va participa la această şedinţă. Nu vă aşteptaţi ca PSD-ul să intervină în disputa dintre USR şi PNL la acest Birou Permanent Reunit”, a adăugat acesta.

#Florin Citu #Romania

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.