Dimineață complicată pentru conducătorii auto din Capitală. Pe mai multe străzi se înregistrează ambuteiaje, iar din acest motiv, modificări majore s-au produs și în graficul de circulație a transportului public din oraș.

Cea mai gravă situație se atestă pe șoseaua Muncești, Calea Ieșilor, Mihai Viteazul, bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt (Universitatea de Medicină), Kiev, Ismail, Uzinelor ( tutun CTC, Vitanta), Voluntarilor, strada Alecu Russo, Bogdan Voievod, strada Petricani, strada Alexei Mateevici, str.Grenoble, Calea Orheiului, strada Gheorghe Asachi, strada Columna, strada Ion Creangă, strada Vasile Lupu, bulevardul Renașterii, strada Tudor Vladimirescu, bulevardul Dacia (Viaduct), bulevardul Iurii Gagarin și strada Albișoara.

Rutele urbane:

Calea Ieșilor- ruta 5, 8, 23,( întârzieri de până la 25-30 min);
Bd. Stefan cel Mare si Sfânt – ruta 1,5,8,22,34 (întârzieri de până la 15 min);
Str. Kiev- ruta 10,12,16,24 ( întârzieri de până la 20 min);
Str. Ismail- ruta 9, 13, 37, 17, 20 ( întârzieri de până la 20 min);
Str. Uzinelor- ruta 7, 13 ( întârzieri de până la 15-20 min);
bd.Iurii Gagarin- până la 15-20 min;
str.Columna – ruta 28 până la 15-20 min;
str. Tudor Vladimirescu- ruta 7 până la 20 min;
str. Gheorghe Asachi- ruta 2,3,9,10,13,20,24,36 până la 20 min;
str. Albisoara – ruta 38 ( pana la 25 min).

Rutele suburbane:

Ruta 30- întârzieri de pana la 5 min;
Ruta 31- întârzieri de pana la 10 min;
Ruta 32- întârzieri de pana la 5 min;
Ruta 34- întârzieri de pana la 20-25 min;
Ruta 35- întârzieri de pana la 5 min;
Ruta 36- întârzieri de pana la 15 min;
Ruta 37- întârzieri de pana la 20-25 min.

#Ambuteiaje #rute suburbane #rute urbane

Relațiile dintre Republica Moldova și România au depășit legăturile lingvistice, istorice și culturale, fiind consolidate tot mai mult prin proiecte comune în energetică, economie și infrastructură. O spune Andrei Stoian, unul dintre coordonatorii volumului „România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE”, lansat luni la Chișinău. Potrivit acestuia, integrarea europeană a Moldovei se produce deja în mai multe domenii, chiar înainte de aderarea propriu-zisă la UE, transmite IPN.

Andrei Stoian a explicat că această apropiere este vizibilă în special în sectorul energetic, prin interconectările dintre cele două țări, inclusiv gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Alte exemple sunt aderarea Republicii Moldova la sistemul european de plăți SEPA și facilitățile de roaming, care permit cetățenilor să beneficieze de servicii mai accesibile.

În același timp, Andrei Stoian a subliniat importanța experienței României în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, astfel încât Chișinăul să poată evita unele greșeli făcute de București. El a menționat că volumul analizează cooperarea bilaterală în domeniile economic, cultural, al infrastructurii și securității, fiind destinat publicului de pe ambele maluri ale Prutului, studenților și factorilor de decizie.

„Este un instrument de a măsura, până la urmă, distanța între promisiunea politică și rezultatele concrete”, a declarat Andrei Stoian.

La rândul său, celălalt coordonator al lucrării, Victor Vevera, a menționat că legăturile lingvistice și culturale dintre cele două state s-au extins în domeniile energetic și al infrastructurii. Potrivit acestuia, contribuțiile autorilor oferă o imagine amplă a cooperării bilaterale și a sprijinului acordat de România parcursului european al Republicii Moldova.

„România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE” cuprinde șase capitole, care abordează negocierile de aderare, relațiile dintre București, Chișinău și Bruxelles, interconectările energetice și economice, reziliența democratică, problema transnistreană și opinia publică din Republica Moldova. Printre autorii volumului se numără guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Mîțu și președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu.

Este al zecela volum al seriei de Caiete Documentare Club România și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul Revistei Române de Dezvoltare.