Ministerul Sănătății anunță concurs pentru funcția de director al Agenției Naționale de Sănătate Publică. Candidatul pentru această funcție trebuie să nu fi împlinit vârsta de 63 de ani, să aibă cel puțin 4 ani de experiență în domeniu, aptitudini manageriale și cunoștințe profunde despre sistemul de sănătate.

Doritorii sunt așteptați să depună actele la Ministerul Sănătății până pe data de 28 septembrie, scrie sanatateinfo.md.

Candidații trebuie să depună următoarele documente:

CV-ul,
formularul de participare,
copia buletinului de identitate,
copiile diplomelor de studii și ale certificatelor de absolvire ale cursurilor de perfecționare profesională și/sau specializare,
copia carnetului de muncă,
certificatul medical,
cazierul judiciar.

Cerințe generale față de candidați:

Cetățean al Republicii Moldova,
Cunoașterea limbii române,
Nu a împlinit vârsta de 63 de ani,
Studiile necesare, prevăzute pentru funcția respectivă,
Nu a fost condamnat pentru săvârșirea unor infracțiuni,
Este apt de muncă,
Nu este privat de dreptul de a ocupa funcții publice,
Nu are interdicția de a ocupa o funcție publică, ce derivă dintr-un act de constatare al ANI.

Aptitudini: capacități manageriale, cunoștințe profunde a sistemului de sănătate din Republica Moldova, cunoștințe în domeniul de sănătate publică, a legislației în domeniul de sănătate, capacități de planificare a acțiunilor a direcțiilor strategice, de organizare, coordonare, analiză, raportare, sinteză, identificarea problemelor de sănătate publică, capacitatea de a lucra eficient sub presiune, abilități de comunicare și lucru în echipă.

De asemenea, viitorul director al ANSP trebuie să dea dovadă de profesionalism, responsabilitate, integritate, respect față de oameni, disciplină, tendință de perfecționare profesională continuă. Să aibă cunoștințe de operare la calculator: Word, Excel, PowerPoint, Internet și a unei limbi de circulație internațională la nivelul B2.

Directorul ANSP va asigura managementul activității Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, prin coordonarea procesului de implementare a politicilor statului în domeniile de competență, supravegherea de stat în sănătate, promovarea protecției sănătății publice, controlul de stat (inspecția) în sănătate, monitorizarea și evaluarea stării de sănătate a populației, asigurarea procesului de evaluare și creditare a activității instituțiilor medico-sanitare și farmaceutice și asigurarea siguranței ocupaționale.

Funcția de director al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică a devenit vacantă, după ce pe 8 septembrie 2020, fostul director Nicolae Furtună a fost obligat de ministra sănătății de atunci – Viorica Dumbrăveanu, dar și de prim-ministru – Ion Chicu să își dea demisia.

Cererea a venit după ce Furtună a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că cei care mor de Covid-19 erau și așa o povară pentru sistem și pentru cei din jur.

Înainte să fie obligat să își dea demisia Furtună a declarat în cadrul unui briefing de presă că oamenii au interpretat greșit mesajul său.

Nicolae Furtună a devenit director al ANSP în ianuarie 2020, după ce de două ori a fost director interimar. Din octombrie 2018 până în aprilie 2019 și din iulie 2019 până în ianuarie 2020.

După demisia lui Furtună, director interimar a devenit Vasile Guștiuc, care anterior a îndeplinit funcția de director adjunct, inspector șef sanitar de stat.

S-au făcut 70 de ani de la apariția serviciului de sănătate publică în Moldova. Cum au marcatspecialiștii evenimentul

La concursul organizat de Ministerul Sănătății în decembrie 2019 au participat Ion Șalaru, actualul director adjunct al ANSP și Mihail Pîslă, fost director al Centrului de Sănătate Publică.

Vom preciza că reforma Agenției Naționale pentru Sănătate Publică a fost aprobată în 2017. Sistemul a fost practic ciopârțit, fiind asigurat cu cadre doar pe jumătate, iar pe de-asupra nici nu are un regulament care ar reglementa activitatea lui.

Câți medici au fostdați afară după reforma ANSP. Ce probleme raportează instituția

Unul dintre obiectivele pe termen scurt a noii conduceri a Ministerului Sănătății este fortificarea serviciului de sănătate publică, ceea ce presupune revizuirea cadrului normativ de organizare și funcționare a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

#ANSP #concurs #MS #sef

Bulgarii votează duminică pentru alegerea președintelui, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea în Marea Neagră și al diviziunilor legate de războiul din Ucraina. Favorită în sondaje este actuala președintă, Iliana Iotova, care pledează pentru dialog cu Moscova și se opune continuării ajutorului militar acordat Kievului, scrie Digi24.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT), relatează News.ro. Potrivit celor patru sondaje publicate începând de miercuri, Iliana Iotova, care a împlinit sâmbătă 62 de ani, este creditată cu 41,1% până la 47,3% din intențiile de vot, față de 27,8%–30,6% pentru Andrei Giurov, în vârstă de 50 de ani, fost premier interimar susținut de opoziția pro-occidentală.

Liderul partidului de extremă dreaptă pro-rus „Vazrazhdane” (Renaştere), Kostadin Kostadinov, se clasează pe locul al treilea, cu un scor cuprins între 10,2% şi 12,8%.

În cazul unei victorii, Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal în funcţia de preşedinte al acestei ţări balcanice cu 6,4 milioane de locuitori. Ea ar consolida mai ales poziţia prim-ministrului, Roumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie după ce acesta a demisionat pentru a se lansa în campania electorală pentru alegerile parlamentare şi care, la rândul său, pledează pentru dialogul cu Moscova.

În total, 27 de perechi candidează la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte în acest prim tur, dintre care aproape jumătate sunt în mod deschis favorabile Kremlinului.

Duminică au loc alegeri și în alte state. În Brazilia, alegătorii sunt chemați la urne pentru turul al doilea al scrutinului prezidențial, în care se confruntă actualul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, și senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. În primul tur, Flávio Bolsonaro a obținut aproximativ 47% din voturi, iar Lula da Silva – circa 45%.

Totodată, în Serbia merge la urne duminică, în contextul în care mișcarea de protest studențească de amploare încearcă să-l înlăture pe liderul populist Aleksandar Vucic care este de mult timp la putere, transmite Reuters, subliniind că acesta este cel mai dificil examen pentru Vucic din cei zece ani de când este la guvernare.

Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului crescând, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului unei gări din orașul Novi Sad în 2024. De atunci, studenții au câștigat un sprijin larg.

Prezentat de protestatari, care doresc să-l înlăture de la putere, drept un „referendum anti-Vucic”, acest scrutin este primul din 2012 care oferă celor 6,4 milioane de alegători perspectiva unei posibile schimbări la putere.

Relația cu Bruxellesul, tot mai proastă

Relațiile cu UE s-au deteriorat pe măsură ce Uniunea a devenit din ce în ce mai frustrată de lipsa reformelor din Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organism de apărare a drepturilor omului, a remarcat „retorica ostilă și agresivă” îndreptată împotriva oponenților politici.

Iar în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război, afirmând că acestea contravin „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.