Președintele rus Vladimir Putin și liderul belarus, Alexander Lukașenko, au anunțat că au făcut progrese în direcția integrării economiilor celor două țări. Cei doi s-au întâlnit joi seara, înaintea unor exerciții militare comune de amploare, relatează The Guardian.

Putin a spus că cei doi lideri au fost de acord să-și coordoneze politicile macroeconomice, să instituie măsuri fiscale și vamale comune și să armonizeze controalele financiare. Măsurile fac parte dintr-o foaie de parcurs cu 28 de puncte, care ar urma să crească influența Rusiei asupra țării vecine.

Cele două țări vor face pași pentru a-și integra piețele energetice, menținând în același timp reduceri mari la prețul gazelor naturale către Belarus. În plus, Rusia va acorda încă 630 milioane de dolari sub formă de împrumuturi guvernului belarus, care nu are bani în numerar, a spus Putin.

Textele acordurilor nu au fost făcute publice, iar cei doi lideri nu au semnat niciun document în mod public. Nu s-a discutat despre o monedă comună, nici despres acorduri de apărare sau politice, semnalând o limită în negocieri.

Lukașenko, sancționat de Occident pentru o reprimarea brutală a opoziției, a rezistat presiunilor Moscovei de a acorda controlul asupra politicii guvernamentale în schimbul sprijinului rus.

„Mai întâi trebuie pusă baza economică, înainte de a merge mai departe pe calea politică”, a spus Putin după întâlnirea cu Lukașenko, menționând că cele două părți nu au discutat despre o posibilă integrare politică.

Deși cele două părți nu au discutat deschis despre vânzări de arme sau despre noi baze rusești din Belarus, au existat semnale ale unei cooperări militare în creștere între țări.

Înaintea celei de-a șasea întâlniri cu Putin din acest an, Lukașenko a spus că speră să cumpere o cantitate mare de arme, inclusiv avioane de luptă și elicoptere, precum și armele avansate de apărare antiaeriană S-400. De asemenea, Mnskul a susținut că Moscova a mutat avioane Su-30 în Belarus pentru a patrula granițele țării cu Europa.

Întâlnirea dintre cei doi are loc chiar înaintea exercițiilor militare Zapad-2021, în care zeci de mii de militari din Belarus și Rusia vor participa la manevre militare la granițele Europei. Moscova a susținut că până la 200.000 de soldați participă la antrenament, dar se crede că acest număr este umflat.

Exercițiile, care se desfășoară o dată la 4 ani, simulează de obicei un conflict între NATO și o alianță condusă de ruși.

#Alexandr Lukașenko #Belarus #Rusia #Vladimir Putin

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.