Ex-deputata Platformei DA, Inga Grigoriu, îndeamnă cu înverșunare actuala componență a Parlamentului să examineze Raportul elaborat de comisia parlamentară de anchetă ce a activat în legislatura precedentă a Parlamentului și a examinat fenomenul spălării banilor din anii de referință 2010-2014, operațiune implementată prin intermediul instituțiilor financiar-bancare autohtone și instanțelor judecătorești naționale, numită „Comisia Laundromat”.
„Pentru prima dată, la finalul anului 2020, debutul anului curent, efectele acestei tipologii au fost analizate de o instituție reprezentativă, pe platforma unei comisii parlamentare de anchetă care, a operat cu răspunsurile organelor competente și a elaborat, în luna mai, curent, un Raport exhaustiv ce vizează acest fenomen”, a afirmat azi Inga Grigoriu în cadrul unei conferințe de presă.
Fosta deputată și-a exprimat regretul pe motiv că Raportul comisiei nu a fost audiat în plen din cauza „acțiunilor unei majorități de membri ai acestei comisii din legislatura precedentă care au tergiversat procesul, cu scopul de a eșua înregistrarea Raportului și a proiectului de hotărâre privind Raportul Comisiei”. Astfel, Inga Grigoriu a îndemnat actuala componență a legislativului să înregistreze și să examineze Raportul Comisiei Laundromat.
„În prezent, avem o nouă componență a Legislativului, care optează pentru lupta anticorupție și eliminarea schemelor care afectează securitatea cetățenilor. Cu regret, constatăm că și în aceste condiții și circumstanțe, Raportul menționat nu este nici până astăzi înregistrat în circuitul actelor normative a Parlamentului, cu toate că au fost făcute mai multe solicitări. Chemăm la responsabilitate actualul Legislativ și, în același timp, facem un apel către actualul președinte al Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, responsabil de domeniul de activitate al căruia reprezintă acest Raport, să se implice în proces, dinamizându-l”, a solicitat Grigoriu.
Inga Grigoriu a menționat că, pe parcursul lucrărilor Comisiei, au fost identificate și alte tipologii de spălări de bani, care „conform răspunsurilor instituțiilor competente, au fost contracarate în timp, însă, fenomenul continuă, implicit prin segmentul transnistrean, la care instituțiile centrale, cum ar fi BNM, nu au acces în vederea recepționării informațiilor de la instituțiile financiare ce activează în perimetrul menționat.

