Președintele rus Vladimir Putin și liderul belarus, Alexander Lukașenko, au anunțat că au făcut progrese în direcția integrării economiilor celor două țări. Cei doi s-au întâlnit joi seara, înaintea unor exerciții militare comune de amploare, relatează The Guardian.

Putin a spus că cei doi lideri au fost de acord să-și coordoneze politicile macroeconomice, să instituie măsuri fiscale și vamale comune și să armonizeze controalele financiare. Măsurile fac parte dintr-o foaie de parcurs cu 28 de puncte, care ar urma să crească influența Rusiei asupra țării vecine.

Cele două țări vor face pași pentru a-și integra piețele energetice, menținând în același timp reduceri mari la prețul gazelor naturale către Belarus. În plus, Rusia va acorda încă 630 milioane de dolari sub formă de împrumuturi guvernului belarus, care nu are bani în numerar, a spus Putin.

Textele acordurilor nu au fost făcute publice, iar cei doi lideri nu au semnat niciun document în mod public. Nu s-a discutat despre o monedă comună, nici despres acorduri de apărare sau politice, semnalând o limită în negocieri.

Lukașenko, sancționat de Occident pentru o reprimarea brutală a opoziției, a rezistat presiunilor Moscovei de a acorda controlul asupra politicii guvernamentale în schimbul sprijinului rus.

„Mai întâi trebuie pusă baza economică, înainte de a merge mai departe pe calea politică”, a spus Putin după întâlnirea cu Lukașenko, menționând că cele două părți nu au discutat despre o posibilă integrare politică.

Deși cele două părți nu au discutat deschis despre vânzări de arme sau despre noi baze rusești din Belarus, au existat semnale ale unei cooperări militare în creștere între țări.

Înaintea celei de-a șasea întâlniri cu Putin din acest an, Lukașenko a spus că speră să cumpere o cantitate mare de arme, inclusiv avioane de luptă și elicoptere, precum și armele avansate de apărare antiaeriană S-400. De asemenea, Mnskul a susținut că Moscova a mutat avioane Su-30 în Belarus pentru a patrula granițele țării cu Europa.

Întâlnirea dintre cei doi are loc chiar înaintea exercițiilor militare Zapad-2021, în care zeci de mii de militari din Belarus și Rusia vor participa la manevre militare la granițele Europei. Moscova a susținut că până la 200.000 de soldați participă la antrenament, dar se crede că acest număr este umflat.

Exercițiile, care se desfășoară o dată la 4 ani, simulează de obicei un conflict între NATO și o alianță condusă de ruși.

#Alexandr Lukașenko #Belarus #Rusia #Vladimir Putin

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.