Președinta Comisiei de anchetă privind „spălătoria rusească” prin intermediul băncilor din Republica Moldova a publica un fragment din raportul Comisiei în partea ce-l vizează pe procurorul general, Alexandr Stoianoglo, după ce acesta a declarat că „i s-ar fi dedicat peste două foi în darea de seamă a activității Comisiei”.

Deputata afirmă că, în concluziile raportului se regăsesc și alți responsabili, șefi ai instituțiilor publice care au avut în sarcina lor obligativitatea nu doar de a supraveghea acest fenomen, dar și de a-l combate pe toate căile posibile. Mai exact este vorba de acțiunile sau inacțiunile Serviciului Prevenire și Combaterea Spălării Banilor, Centrul Național Anticorupție și Banca Națională a Moldovei.

Mai jos vă prezentăm fragmentul făcut public de Inga Grigoriu.

„Comisia de anchetă subliniază că dl Alexandr Stoianoglo a fost invitat la audieri nu în calitatea sa de Procuror General, ci în calitatea sa de ex-deputat și de ex-președinte al Comisiei Parlamentare Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică și membru din oficiu al Consiliului Suprem de Securitate, deci persoană-cheie, responsabilă de gestiunea, monitorizarea, inclusiv de prevenirea și combaterea spălării banilor, dânsul refuzând să se prezinte. Deci, la caz nu operează excepția de la art.31 alin.(4) teza a II-a din Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea nr.797/1996, ceea ce presupune obligativitatea înfățișării dlui Stoianoglo Alexandr în fața Comisiei de anchetă. Potrivit art.4 din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică, nr.199/2020, exercitarea funcţiei de demnitate publică se bazează pe principiile legalității, liberului consimțământ, transparenței, exemplului personal, responsabilității şi al loialității.

Urmare a refuzului de a se prezenta în cadrul audierilor, Comisia de anchetă a solicitat în demersul CA-213-02, nr.45 din 05.01.2021 răspunsuri în scris la anumite întrebări, deși acest fapt nu degrevează persoana dlui Alexandr Stoianoglo de a se prezenta în fața Comisiei de anchetă, cu atât mai mult cu cât, prin răspunsul transmis la data de 14 ianuarie 2021, a evitat să furnizeze orice informație pe care comisia parlamentară o putea valorifica în stabilirea realității factuale pe care o investighează.

Deci, persoana care ocupă o funcție de demnitate publică trebuie să asigure prestigiul funcției exercitate, care impune o conduită legală, socială și morală în acord cu rangul demnității publice, cu gradul de reprezentare și cu încrederea oferită de cetățeni în autoritatea statului. Exercitarea funcției de demnitate publică, nu poate fi rezumată doar la îndeplinirea drepturilor, obligațiilor și îndatoririlor pe care le impune mandatul deținut, ci presupune a priori loialitate față de toate valorile și principiile consacrate prin Constituție și respect față de celelalte autorități publice cu care intră în raporturi de colaborare. Din acest context rezultă obligația principială a oricărui reprezentant al autorităților publice de a se prezenta și de a oferi documentele/înscrisurile sau informațiile utile și concludente în fața comisiilor parlamentare de anchetă în scopul clarificării unor împrejurări de fapt care să conducă la aflarea adevărului într-o chestiune de interes public.

În concluzie, prin refuzul dlui Alexandr Stoianoglo, invitat nu în calitatea sa de Procuror General, ci în calitatea sa de ex-deputat și de ex-președinte al Comisiei Parlamentare Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică și membru din oficiu al

Consiliului Suprem de Securitate, de a se prezenta în fața Comisiei de anchetă pentru clarificarea unor aspecte legate de anumite evenimente care au dus la spălarea banilor în proporții deosebit de mari prin intermediul judecătoriilor și al instituțiilor financiar-bancare din Republica Moldova, a fost încălcată autoritatea Parlamentului, organ reprezentativ al poporului, astfel a fost împiedicată desfășurarea activității sale, sub aspectul îndeplinirii atribuțiilor de control prin intermediul comisiilor parlamentare”.

Amintim că, la 20 iunie, în cadrul unei emisiuni televizate, procurorul general Alexandr Stoianoglo a declarat că, în raportul Comisiei Laundromat i s-ar fi dedica peste o două pagini acestuia, exact cum a afirmat deputatul socialist, Bogdat Țîrdea.

#Alexandr Stoianoglo #comisie #Inga Grigoriu #laundromat #raport

Un cutremur moderat a zguduit estul Japoniei, inclusiv zona Tokyo, duminică dimineața devreme, rănind peste 30 de persoane, majoritatea ușor, au declarat oficialii. Nu a existat pericol de tsunami, scrie antena3.ro.

Potrivit Agenției Meteorologice din Japonia, cutremurul a avut o magnitudine preliminară de 5,9, iar epicentrul s-a aflat în sudul prefecturii Ibaraki, la o adâncime de 70 de kilometri. Serviciul de prospectare geologică al Statelor Unite (USGS) a înregistrat o magnitudine de 5,8.

Cel puțin 37 de persoane au fost rănite în cinci prefecturi din regiune – 15 în Tokyo, nouă în Saitama, opt în Kanagawa, patru în Chiba și una în Ibaraki – potrivit oficialilor prefecturilor și Agenției pentru Pompieri și Gestionarea Dezastrelor.

Majoritatea răniților s-au accidentat după ce au căzut sau s-au lovit de mobilă ori uși, fiind luați prin surprindere de cutremur în timp ce dormeau și ridicându-se din pat în panică, au declarat oficialii. Printre aceștia s-a numărat o femeie în vârstă de 80 de ani, care a căzut din pat și a suferit o fractură gravă la șold în Yokohama, în prefectura Kanagawa, a relatat ziarul Yomiuri.

Un bărbat în vârstă de 23 de ani a declarat pentru ziarul Asahi că a simțit o zguduitură verticală la câteva secunde după ce s-a declanșat alerta de cutremur, în timp ce făcea cumpărături în cartierul Taito din estul Tokyo. El a spus că s-a temut să nu fie lovit de produsele care au căzut de pe rafturi în timp ce clădirea se zguduia.

Întârzieri ale trenurilor

Cutremurul a provocat întârzieri ale trenurilor expres care deservesc Tokyo și aeroportul Narita, precum și ale altor trenuri locale care circulă în regiunile din nord-est, însă trenurile de mare viteză Shinkansen circulau normal, a anunțat operatorul East Japan Railway Co.

Guvernul a înființat o celulă de criză pentru a evalua amploarea eventualelor pagube, a declarat premierul Sanae Takaichi pe X.

Agenția Meteorologică din Japonia i-a îndemnat pe locuitorii din zonă să fie precauți în fața posibilității producerii unui alt cutremur moderat timp de aproximativ o săptămână.

Seismul a declanșat alerte de urgență pentru cutremur pe telefoanele mobile și a zguduit puternic și Tokyo. Televiziunea publică NHK a difuzat imagini cu traficul de pe drumurile din orașele din apropiere, inclusiv Mito și Saitama, care părea să se desfășoare normal.

O conductă subterană de apă s-a rupt în cartierul Koto din estul Tokyo, iar apa s-a revărsat pe șosea, potrivit imaginilor difuzate de NHK. Conducta a fost reparată, iar scurgerea a fost oprită.

Nu au fost raportate anomalii la aproximativ o duzină de centrale nucleare și alte instalații care manipulează materiale nucleare, a anunțat Autoritatea de Reglementare Nucleară.