Curs valutar
  • EUR
    21.2832
    0%
  • USD
    17.9234
    0%
  • RUB
    0.2450
    0%
  • RON
    4.3242
    0%
  • UAH
    0.6668
    0%

Securitatea țării este amenințată după ce Termoelectrica ar fi trucat o licitație de modernizare a unui bloc energetic

22 Iul. 2021, 16:20
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
22 Iul. 2021, 16:20 // Economie //  Realitatea.md

Pentru nimeni nu mai este un secret subiectul corupției mari în domeniul energetic, în special la UCIPE (Unitatea consolidată pentru implementarea și monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii) și la compania de stat Termoelectrica SA, cel mai mare furnizor de energie electrică și termică din țară.

La nivel național, asigurarea securității energetice, ca obiectiv strategic, vizează declanșarea unor efecte pozitive, inclusiv prin buna gestionare a puținelor companii energetice și asigurarea celor mai potrivite soluții tehnice și costuri convenabile pentru cetățeni. Din păcate, securitatea energetică a Moldovei este expusă continuu riscurilor, inclusiv de sabotajul premeditat al diverselor interese de grup, de factori politici și economici, constituind o sursă considerabilă de venituri ilicite pentru jucătorii depravați din domeniu, scrie Timpul.md

O mare schemă de corupție pusă la cale de conducerea Întreprinderii Termoelectrica duce către primăvara anului 2019, când aceasta a organizat o licitație trucată privind modernizarea Blocului energetic nr.1 din fondurile proprii ale companiei. Valoarea totală a proiectului depășește cifra de 240.000.000 lei, iar achitarea se face eșalonat pe parcursul a cca 4 ani din motivul că compania nu dispune de fonduri, iar conducerea se laudă cu un “mare succes” că a reușit să eșaloneze plata a 240.000.000 lei. Ceea ce nu spune “conducere eficientă” a Termoelectrica SA este că costurile reale a acestei așa numitei „modernizări” de fapt ratate sunt de 40% din valoarea contractului.

Conducerea operantă a organizat și licitație, care a fost pregătită timp de un an, fiind activ susținută din spate de compania moldovenească Horus SRL. Astfel, caietul de sarcini a fost întocmit conform specificațiilor unui singur agent economic – Horus, si conform parametrilor tehnici ale unui singur producător – Силовые Машины (companie din Federația Rusă)… Iar după publicarea anunțului pe site-ul întreprinderii, termenul de depunere a ofertei a fost de cca 2 săptămâni, termen în care nicio o altă companie nu a reușit fizic să pregătească o ofertă. Evident că licitația a fost câștigată de compania Horus, care a avut grijă să depună încă minim 2 oferte din numele altor companii «de-ale casei» ca licitația să fie validată și aparent transparentă.

În lipsa unei concurențe reale și evidente, bunurile și serviciile necesare modernizării Blocului nr.1 au fost achiziționate la un preț exagerat de mare. Conform opiniilor unor experți de profil, în perioada anilor 2019-2020, antreprenorul s-a obligat să modernizeze blocul energetic nr.1 contra prețului exact de 223 mln lei. Ulterior însă valoarea contractului (se anexează contractul) a fost majorată pană la 257 200 000 lei, în ciuda faptului că obiectivul modernizării nu a fost atins, ultimul constituind majorarea capacității Blocului energetic de la 80 MW/oră pană la 110 MW/oră. Mai mult ca atât, la data transmiterii în exploatare, a fost constatată o întârziere a termenului de șase luni, iar scopul investiției a fost compromis, deoarece nu au fost atinși cei 110 MW/oră, iar în consecință a fost deteriorată camera de ardere a cazanului, care abia în prezent se repară, spun surse chiar din cadrul Termoelectrica.

În altă ordine de idei, întârzierea cu 6 luni a generat pierderi de cca 400 mln lei (!), fapt care a fost ascuns temeinic de către conducerea Termoelectrica. Aceste pierderi au fost determinate de staționarea blocului nr.1, care urma să fie modernizat, dar în realitate sustras din procesul de producere a energiei electrice chiar și la capacitatea anterioară de 80 MW/oră.

Este de menționat faptul că, având capacitatea de 110 MW/oră, blocul ar fi putut emite energie electrică în valoare de peste 450 mln lei!..

Toate pierderile indicate mai sus au fost provocate de un agent economic, care nu are nici cea mai mică experiență în domeniul energetic, iar scopul final al acestei «colaborări» dubioase fiind de fapt delapidarea substanțială a resurselor financiare de la o întreprindere extrem de importantă din sectorul energetic al Republicii Moldova.

Așa numitul “management de top” al Termoelectrica nu se oprește aici, continuând să aranjeze licitații trucate împreuna cu conducerea de la UCIPE (Unitatea consolidată pentru implementarea și monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii), de această dată inclusiv cu banii de la Banca Mondială, garantați de Stat prin ratificarea Acordului de către Parlamentul de la Chișinău, iar după așa numita “modernizare” a Blocului nr.1 cei de la Termoelectrica SA s-au gândit să mai modernizeze în același stil învechit și ineficient și Blocul nr.2 .

În acest context pe data de 27 Iulie a.c. deja e preconizată licitația pentru modernizarea Blocului nr.2. O importanță majoră în acest sens constituie necesitatea examinării minuțioase a obiectivelor și procedurii proiectului în cauză. Deoarece în opinia unor experți din domeniu, va fi utilizată aceeași schemă de pseudo-modernizare de data aceasta cu implicarea banilor de la Banca Mondială.

Repercusiunile realizării acestei licitații suspecte vor avea un impact fundamental asupra securității energetice a Statului, precum și asupra imaginii reputaționale a Republicii Moldova pe plan internațional.

Există bănuieli rezonabile că acest tender va fi trucat anume în favoarea acestui consorțiu moldo-rus, fapt dovedit prin următoarele:
– În caietul de sarcini din nou este indicat un termen foarte scurt pentru reparația capitală a turbinei. Nici un producător mondial de top nu se poate încadra în aceste termene. Or, se cunoaște că compania Силовые Mашины deja a început producerea echipamentelor de turbine pană la depunerea ofertei, anume pentru a se încadra în termenul stabilit.
– Criteriile de eligibilitate a companiilor la tender au fost stabilite exact pentru acest consorțiu.
– Calitatea echipamentelor rusești nu sunt de cel mai înalt nivel, de aceea implementarea repetată de către aceștia ar putea pune în pericol funcționalitatea pe termen mediu și lung a sistemului termo-energetic din municipiul Chișinău, precum și celui din țară.

Printre proiectele în derulare cu impact major și rezonanță nu doar regională, dar și de nivel european se află Construcția Liniei Electrice Aeriene și modernizarea substației electrice Chișinău de 330 KV – Proiecte de interconexiune energetică între Republica Moldova și Romania. Aceste Proiecte valoroase pentru ambele țări prevăd construcția a cca 158 km de linie electrică aeriană de înaltă tensiune cu un singur circuit (400 KV) pe direcția Vulcănești – Chișinău și montarea a 4 transformatoare și a echipamentelor conexe în substație. Ca și în cazul proiectului de la Termoelectrica, finanțatorul acestora este Banca Mondială, implementator fiind același UCIPE, iar beneficiar se constată Întreprinderea Moldelectrica.

Și în cazul acestor două Proiecte, observăm un „joc murdar” al acelorași actori, în special de la UCIPE, care urmărește eliminarea unor companii energetice cu renume mondial și echipamente performante și avansate, în schimbul unor ofertanți care au acceptat să fie în scheme de corupție de milioane de euro.

Schema grupurilor de interes din Moldova, cu susținerea conducerii UCIPE, este de a descalifica sub pretexte inventate și insignifiante mai multe companii europene participante la licitație, făcând loc companiilor protejate, care au preț mult mai mare și echipamente de o calitate mult mai proastă. În cazurile acestea, cei ce orchestrează aceste procese nu țin cont deloc de parametrii tehnici ai proiectelor, lucru care este direct legat de funcționalitatea infrastructurii energetice din țară. Or, după execuția proiectelor, vine perioada de garanție și mentenanță. Un potențial executor fiind o companie fără experiență și echipamente neadecvate, poate duce la reacții întârziate și necalitative în caz de avarii sau apariția de probleme, lucru ce are legătură directă cu asigurarea securității energetice a statului moldovenesc.

În contextul eforturilor direcționate spre o societate transparentă și liberă de corupție, se poate cu certitudine constata că participarea Republicii Moldova la inițiativele europene privind reformarea politicii energetice poate începe cu armonizarea și recompunerea întregului sistem în vederea transformării lui pe termen lung în unul cu adevărat european, precum și perspectiva resetării politicii energetice a UE.

În încheiere, cele evocate mai sus ar trebui să determine instituțiile statului să nu mai fie indiferente de aceste procese și vor putea asigura o evaluare transparentă și corectă a licitațiilor, fapt ce are impact direct asupra securității energetice a țării. Or, sistemul energetic din Republica Moldova, fiind o infrastructură critică, trebuie să beneficieze de cele mai înalte, moderne și sigure tehnologii. Se consideră că trebuie evaluate la cel mai serios mod conducerea UCIPE și ale întreprinderilor energetice din țară. La fel, pentru imaginea țării peste hotare se impune o decizie ca toate companiile ce sunt sub sancțiuni internaționale să nu fie admise la proces.

Realitatea Live

31 Iul. 2021, 17:08
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Mădălina Sorokovsky
31 Iul. 2021, 17:08 // Actualitate //  Mădălina Sorokovsky

Lichidatorul companiei Colaj SRL, aflată în procedură de faliment, anunţă scoaterea în vânzare a cinematografului Patria. Imobilul va fi vândut la o licitație cu strigare, care va avea loc pe 13 august 2021. Potrivit anunţului, bunul imobil ce poartă numele celebrului regizor Emil Loteanu, din centrul Capitalei, a fost scos la vânzare cu un preţ de pornire de 80 milioane lei, care coincide cu cel de acum trei ani, scrie Mold-street.

În descriere se menţionează că bunul este compus dintr-o construcţie de cultură şi agrement, cu suprafaţa la sol de 2.542,1 metri pătraţi şi un teren aferent de 0,231 hectare.

Acontul de participare constituie 2% din costul bunului scos la licitaţie, adică 1,6 milioane lei, iar pasul de licitaţie – 10% din preţul iniţial al lotului. Pentru examinarea bunului expus spre vânzare, la locul aflării acestora, biletul costă o mie de lei pentru persoanele fizice şi 5.000 lei pentru persoanele juridice.

Imobilul a fost reparat capital în anul 2013, iar anterior se menţiona că se vinde cu tot utilajul necesar pentru activitatea cinematografului, dar și echipamentul performant din sălile de film.

Clădirea a aparținut anterior omului de afaceri Victor Șelin, la fel ca și alte cinematografe Patria. Tot el a fost proprietarul restaurantului Sănătate, demolat recent. Din 2010 el nu mai este proprietarul acestor clădiri.

Firma care deține cinematograful se află în procedură de insolvabilitate din 2020 și are ca unic asociat compania Societe Founciere et Immobiliere du Sud SA, o societate anonimă din Luxembourg.

Cinematograful „Patria” este una dintre primele clădiri cu destinație publică postbelică. Se află pe locul unde anterior era construită clădirea Adunării Nobilimii basarabene, devenită în 1921 sediul Teatrului Național. A fost proiectată de arhitectul Henrik von Lonsky, se arată într-un rezumat al istoriei edificiului, realizat de arhitecta Nesterova Tamara, de la Institutul Patrimoniului Cultural.

În 1935 Teatrul și-a stopat activitatea pentru reconstrucția capitală a clădirii, proiectul modernizării fiind realizat de arhitectul Ernest Dodeaud din București.

Sursele scrise confirmă că clădirea a intrat în perioada sovietică în stare ruinată, pe locul căreia a fost construit cinematograful „Patria”, conform proiectului arhitectului sovietic Valentin Voițehovschi (1909–1977). Arhitectul povestea studenților săi despre aprecierea înaltă dată planimetriei confortabile a clădirii de către muncitori în timpul construcției. În fișa biografică de la Arhiva UTM, printre lucrările sale profesorul V. Voițehovschi a menționat și „cinematograful «Patria», anul 1951”.

 
Expoziție în aer liber “Muzeul Prado iese în stradă”
Expoziție în aer liber “Muzeul Prado iese în stradă”
Șoferii (nu) respectă și (nu) acordă prioritate transportului public, în Capitală
Șoferii (nu) respectă și (nu) acordă prioritate transportului public, în Capitală
Expoziție dedicată istoriei ghetoului din Chișinău
Expoziție dedicată istoriei ghetoului din Chișinău
Emilia Plugaru publică volumul de poezii “Cer de sineală”
Emilia Plugaru publică volumul de poezii “Cer de sineală”
Circulația rutieră pe strada Ion Creangă a fost parțial reluată
Circulația rutieră pe strada Ion Creangă a fost parțial reluată
Lucrările de amenajare a scuarului în memoria victimelor catastrofei de la Cernobîl, finalizate
Lucrările de amenajare a scuarului în memoria victimelor catastrofei de la Cernobîl, finalizate