După ce Republica Moldova a fost condamnată, printr-o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru arestarea ilegală a unei femei pentru o pretinsă datorie, Procuratura Generală vine cu mai multe precizări în acest sens.

Într-un comunicat al PG se precizează că procurorii nu se implică în litigii civile.

„Subiectul incriminării, ca infracțiuni, în special de escrocherie, delapidarea averii străine, cauzarea de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere (art.190, 191, 196 Cod penal) a constituit o prioritate în agenda Procurorului General chiar de la preluarea mandatului, atunci când la nivelul Procuraturii Generale s-a dispus analizarea situației de fapt la subiect. Generalizarea a evidențiat practica vicioasă și neuniformă la acest compartiment al activității organelor de urmărire penală și a procurorilor”, anunță PG.

Gravitatea situației culmina cu faptul că, în decursul a zeci de ani, aceste practici au fost susținute și de practica judecătorească vicioasă, în acest sens, mai multe persoane fiind condamnate pentru fapte de neonorare a unor obligațiuni rezultate din contracte sau alte angajamente civile.

„Prin urmare, încă acum un an (24 august 2020), sub semnătura Procurorului General, în procuraturile teritoriale și specializate a fost expediată sinteza generalizării realizate de Procuratura Generală cu atenționarea procurorilor asupra practicilor negative constatate și orientarea colegilor la modul de interpretare și aplicare a acestor norme legale, inclusiv conformarea activității la raționamentele ce decurg din practica CtEDO și a Curții Constituționale a Republicii Moldova (Decizia CC nr.126 din 15.11.2018). Concomitent, conducătorii procuraturilor teritoriale și specializate au fost obligați să asigure controlul tuturor dosarelor penale gestionate până în anul 2020, iar începând cu 19 mai 2021, în vederea eficientizării mecanismului de unificare a practicii de urmărire penală și judecare a cauzelor la acest capitol, reieșind din indicația Procuraturii Generale, procuraturile teritoriale și specializate prezintă rapoarte speciale în fiecare caz de pornire a urmăririi penale în baza articolelor menționate supra”, se mai arată în nota informativă a instituției.

Rapoartele speciale sunt dispuse spre examinare Secției unificarea practicii în domeniul urmăririi penale a Procuraturii Generale care monitorizează și generalizează periodic starea de fapt și raportează rezultatele Procurorului General pentru a asigura o practică uniformă și legală.

„În paralel, a fost instituit un mecanism de monitorizare a acestei categorii de dosare și pe platformă judiciară, raționamentele expuse supra urmând a fi aplicate în oglindă. Deși există unele dificultăți pentru revenirea în termeni proximi în albia legalității, de regulă generate de aspectele birocratice ale procedurilor judiciare, se întreprind măsuri pentru dinamizarea proceselor, finalizarea acestora și repunerea în drepturi a persoanelor ilegal urmărite penal”, explică PG.

Pe această cale, încurajăm persoanele care se consideră victime ale urmăririlor penale abuzive din această categorie, să sesizeze Procuratura Generală pentru a se interveni prin procedee legale și pentru a pune punct încălcărilor de lege, conchide PG.

#CEDO #litigii #PG

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china