Trei medici veterinari din cadrul Laboratorului de expertiză sanitar-veterinară şi doi agenţi economici, au fost reținuți pentru 72 de ore de ofițerii CNA. Acţiunile de urmărire penală s-au desfăşurat la domiciliile acestora, în birourile de serviciu şi automobile, dar şi în halele din Piaţa centrală a municipiului Chişinău. Bănuiții sunt documentanți în cadrul a 43 de cauze penale, pornite pe fapte de corupere pasivă şi activă.

Aceştia sunt bănuiţi că ar fi eliberat comercianţilor, care desfăşurau activitate de vânzare a cărnii în halele Pieţei Centrale, certificate de calitate şi sanitar-veterinare contra mită. .

„Potrivit investigaţiilor, care s-au desfăşurat pe parcursul a trei luni, angajaţi ai Laboratorului de expertiză sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor din mun. Chişinău ar fi perceput de la agenţii economici, care aduceau carnea pentru vânzare în Piaţa centrală, sume de bani sub formă de taxe de protecţie pentru a le elibera certificate de calitate fără a supune marfa controlului amănunţit. Din imaginile video şi înregistrările obţinute de investigatori, urmare monitorizării, rezultă că funcţionarii efectuau controale superficiale ale mărfii, admiţând produse de proastă calitate spre vânzare şi punând în pericol siguranţa alimentară a cetăţenilor”, se arată în comunicatul CNA.

CNA mai precizează că dacă taxa oficială pentru o carcasă de carne de porcină sau bovină este de 10 lei per unitate, atunci mita pentru permisiunea de a o comercializa se ridica până la câteva sute de lei, în funcţie de calitatea mărfii. În cazul în care marfa era proaspătă, de calitate înaltă, mita valora nu mai mult de 100 de lei pentru o unitate.

„Mărimea mitei însă se ridica de câteva ori în cazurile în care pe tarabele pieţei ajungea carne de calitate proastă sau cu un termen mic de valabilitate. Astfel, un agent economic care furniza pe piaţă între 30-40 de carcase urma să plătească drept taxă de protecţie câteva mii de lei, la fiecare partidă. Din documentările, operate timp de trei luni, se estimează o sumă, pretinsă drept mită, de circa 100 000 de lei – bani care au fost calculaţi luând ca bază înregistrările obţinute de anchetatori. Suma reală, însă, care a intrat în afara circuitului oficial, ar putea fi de câteva ori mai mare”, scrie CNA.

Legislaţia în vigoare prevede până la 10 ani de puşcărie pentru aceste fapte, amendă penală şi privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice.

Intrarea în vigoare a noii Legi a salarizării este amânată, însă autoritățile caută soluții pentru ca angajații din sectorul public să primească venituri suplimentare până la sfârșitul anului. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune că sunt analizate cheltuielile bugetare, măsurile fiscale și posibilitățile de colectare a unor venituri suplimentare.

„Suntem în proces foarte intens de a identifica soluții. Facem și politica fiscală în paralel, dar nu am uitat nici de această promisiune și încercăm să ne ținem de cuvânt”, a declarat Victoria Belous pentru Ziarul de Gardă.

Potrivit ministrei, pentru a identifica banii necesari sunt analizate cheltuielile planificate pentru 2026. Printre măsurile luate în calcul se numără și impozitarea coletelor, care ar urma să intre în vigoare de la 1 octombrie, dar și îmbunătățirea colectării taxelor.

„Încercăm să revizuim cheltuielile care vor fi pentru anul 2026. Avem o măsură propusă în politica fiscală, TVA pentru colete, cu termen de intrare în vigoare de la 1 octombrie. Încercăm să fortificăm activitatea pe conformare a celor care achită impozit și taxe”, a explicat Belous.

Ministra Finanțelor a precizat că, pentru acest an, autoritățile nu pregătesc alte taxe noi în afară de cea pentru colete.

„Dacă vorbim de taxe noi, singura taxă propusă pentru anul acesta este TVA la colete. Alte taxe nu sunt”, a afirmat Victoria Belous.

Totodată, ministra a confirmat că promisiunea privind majorarea veniturilor angajaților din sectorul public rămâne valabilă.

„Ne gândim să alocăm venituri suplimentare pentru plățile salariale”, a declarat Belous.

Întrebată dacă majorările îi vizează în special pe profesori, ministra a precizat că se discută despre întreg sectorul public: „Încercăm să înțelegem promisiunea pentru tot sectorul public”.

Între timp, Federația Sindicală a Educației și Științei a anunțat că va organiza proteste dacă majorările salariale prevăzute de Legea nr. 270 nu vor fi aplicate de la 1 septembrie. Sindicaliștii cer Guvernului un calendar „concret, clar și asumat” și susțin că eventualele compensații nu pot înlocui majorările salariale.

La rândul său, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că o soluție pentru majorarea salariilor profesorilor va fi găsită în cel mult două săptămâni, până la începutul anului școlar.

Autoritățile au analizat mai multe variante, inclusiv acordarea unor compensații financiare provizorii de 3.000–4.000 de lei, în funcție de norma didactică și alte criterii. Sindicaliștii susțin însă că aceste compensații nu pot înlocui aplicarea efectivă a majorărilor salariale de la 1 septembrie.