Poliția olandeză a primit un nou membru în echipa forțelor speciale, un câine robot cu patru picioare numit „Spot”. Robotul a fost folosit pentru prima dată în luna martie în cadrul unei operațiuni antidrog. Funcția principală a patrupedului robot, va fi de a inspecta terenurile și laboratoarele înaintea oamenilor.

Spot, va spori siguranța echipajelor, în contextul în care, în timpul inspecțiilor aceștia adesea se confruntau cu substanțe chimice periculoase, dar și puteau fi întâmpinați de către infractori cu arme de foc și alte mijloace de ripostă ce le puneau viața în pericol.

„Un laborator de droguri este întotdeauna riscant pentru noi, deoarece există întotdeauna substanțe periculoase implicate, dar și posibil un criminal înarmat”, a spus Marjolein Smit, șeful Diviziei pentru operațiuni speciale.

„Astfel, pentru noi este un avantaj important că putem trimite acum un robot înăuntru pentru a face această observație inițială pentru noi”, a adăugat ea.

Smit a spus că olandezii au fost prima unitate de poliție din Europa care a intrat în posesia lui Spot, care a fost o senzație pe internet de când Boston Dynamics, compania care a construit-o, a prezentat-o pentru prima dată în 2016.

Spot folosește camere și alți senzori și este util datorită capacității sale de a merge prin uși și de a elimina obstacolele minore. Câinele robot este ghidat de către un agent cu telecomandă.

Experții spun totuși, că, pentru detectarea drogurilor, câinii reali rămân superiori în majoritatea cazurilor.

Smit nu a dezvăluit prețul Robodog-ului, dar a spus că ar implica cam costurile anuale pe care le-ar avea poliția pentru angajarea și salarizarea unui ofițer de poliție, adică aproximativ 44.000 de euro.

#politia din Olanda #robodog #Spot

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.