Trei medici veterinari din cadrul Laboratorului de expertiză sanitar-veterinară şi doi agenţi economici, au fost reținuți pentru 72 de ore de ofițerii CNA. Acţiunile de urmărire penală s-au desfăşurat la domiciliile acestora, în birourile de serviciu şi automobile, dar şi în halele din Piaţa centrală a municipiului Chişinău. Bănuiții sunt documentanți în cadrul a 43 de cauze penale, pornite pe fapte de corupere pasivă şi activă.

Aceştia sunt bănuiţi că ar fi eliberat comercianţilor, care desfăşurau activitate de vânzare a cărnii în halele Pieţei Centrale, certificate de calitate şi sanitar-veterinare contra mită. .

„Potrivit investigaţiilor, care s-au desfăşurat pe parcursul a trei luni, angajaţi ai Laboratorului de expertiză sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor din mun. Chişinău ar fi perceput de la agenţii economici, care aduceau carnea pentru vânzare în Piaţa centrală, sume de bani sub formă de taxe de protecţie pentru a le elibera certificate de calitate fără a supune marfa controlului amănunţit. Din imaginile video şi înregistrările obţinute de investigatori, urmare monitorizării, rezultă că funcţionarii efectuau controale superficiale ale mărfii, admiţând produse de proastă calitate spre vânzare şi punând în pericol siguranţa alimentară a cetăţenilor”, se arată în comunicatul CNA.

CNA mai precizează că dacă taxa oficială pentru o carcasă de carne de porcină sau bovină este de 10 lei per unitate, atunci mita pentru permisiunea de a o comercializa se ridica până la câteva sute de lei, în funcţie de calitatea mărfii. În cazul în care marfa era proaspătă, de calitate înaltă, mita valora nu mai mult de 100 de lei pentru o unitate.

„Mărimea mitei însă se ridica de câteva ori în cazurile în care pe tarabele pieţei ajungea carne de calitate proastă sau cu un termen mic de valabilitate. Astfel, un agent economic care furniza pe piaţă între 30-40 de carcase urma să plătească drept taxă de protecţie câteva mii de lei, la fiecare partidă. Din documentările, operate timp de trei luni, se estimează o sumă, pretinsă drept mită, de circa 100 000 de lei – bani care au fost calculaţi luând ca bază înregistrările obţinute de anchetatori. Suma reală, însă, care a intrat în afara circuitului oficial, ar putea fi de câteva ori mai mare”, scrie CNA.

Legislaţia în vigoare prevede până la 10 ani de puşcărie pentru aceste fapte, amendă penală şi privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice.

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.