Cuba nu și-a vaccinat până acum decât 40% din populație, iar mulți cetățeni aflați la risc în fața COVID așteaptă încă să fie imunizați. Oficialii au demarat însă deja vaccinarea în masă a copiilor de peste 2 ani, într-o încercare de a tempera valul pandemic actual și de a grăbi deschiderea unităților de învățământ, dar și a economiei, scriu CNN și Al Jazeera.

În septembrie, Cuba a devenit prima țară din lume care a început vaccinarea în masă, împotriva COVID, a copiilor cu vârste între 2 și 10 ani.

În vreme ce vaccinurile nu sunt obligatorii, părinții și copiii au luat cu asalt clinicile și spitalele, iar autoritățile au mers până acolo încât au convertit unele școli în centre de imunizare.

„Sunt ușurată”, a declarat Laura Tijeras, la câteva minute după ce fiica sa de 4 ani, Anisol, a primit prima doză de vaccin – serul Soberana, produs local în Cuba, scrie CNN.

„O mulțime de oameni se îmbolnăvesc încă, chiar și cu vaccinul. Suntem mai protejați”, a adăugat ea.

În timpul unei singure zile la o policlinică din Havana, unde jurnaliștii au fost invitați să asiste la vaccinări, mai bine de 230 de copii, cu vârste între 3 și 5 ani, au fost imunizați, potrivit administratorului unității medicale.

Pentru a liniști copiii, medicii și asistentele au încercat să facă întreaga experiență mai plăcută – au purtat urechi de Mickey Mouse și chiar au adus un clovn.

Asemenea adulților din Cuba, copiii vor avea nevoie de trei doze de vaccin pentru a fi considerați pe deplin imunizați.

Creștere abruptă a numărului de cazuri printre copii

Autoritățile consideră că vaccinarea micuților este necesară. Odată cu sosirea variantei Delta, numărul de cazuri printre copii a explodat, scrie CNN.

„Numărul de infectări cu noul coronavirus apărute în Cuba printre copii este alarmant”, a declarat ministrul sănătății Jose Portal Miranda, luna aceasta.

„Mulți dintre pacienții pediatrici aflați în stare gravă sau critică sunt nou-născuți”, a spus acesta.

Până acum, în timpul pandemiei, cel puțin 117.500 de minori au fost diagnosticați cu COVID în Cuba, potrivit statisticilor oficiale.

Guvernul nu a precizat câți copii au murit în timpul pandemiei. Dar de la începutul lui august, zece minori, copii și bebeluși, au fost incluși pe lista deceselor în buletinele zilnice date publicității de Ministerul Sănătății.

Noul val pandemic a amânat deschiderea școlilor

Creșterea cazurilor a determinat oficialii să anuleze deschiderea școlilor, programată pentru începutul lui septembrie.

Cum accesul la Internet de acasă rămâne un lux pentru cei mai mulți cubanezi, copiii își primesc lecțiile prin intermediul unui canal educațional la televizor.

Mulți părinți se plâng că micuții lor nu mai învață mare lucru. Cum parcurile, cinematografele și plajele sunt închise, asta înseamnă că părinții nici nu au unde să îi ducă.

În septembrie, oficialii au anunțat că vor începe să vaccineze copiii, ca parte a unui plan de a avea mai bine din 90% din populație imunizată, pentru a redeschide granițele internaționale de la mijlocul lui noiembrie. Până atunci este destul de puțin probabil că școlile își vor reîncepe cursurile.

„Vaccinarea nu va fi o condiție pentru intrarea în școli, atunci când acestea se vor redeschide”, a asigurat viceministrul educației, Eugenio González Pérez.

„Dar cerem familiilor cubaneze să își vaccineze copiii. Avem un vaccin care este 100% cubanez”, a adăugat acesta.

Autoritatea de reglementare cubaneză a dat până acum aprobare pentru trei vaccinuri produse în țară, iar oficialii spun că toate sunt extrem de eficiente în prevenirea deceselor și a formelor severe ale bolii.

În vreme ce criticii s-au plâns de lipsa de transparență a guvernului cubanez în privința dezvoltării vaccinurilor, oamenii de știință de la Havana au anunțat săptămâna trecută că au început să trimită datele privind testele clinice către Organizația Mondială a Sănătății.

Unii critici au atras atenția că vârstnicii ar trebui să fie primii imunizați

Oricum, situația vaccinării nu este strălucită.

Inițial, producătorii cubanezi au anunțat că vor putea fabrica până în septembrie, dozele necesare pentru vaccinarea întregii populații de 11,2 milioane de oameni. Ulterior, ei au admis că nu vor atinge ținta până la data dorită și au dat vina pe sancțiunile americane.

Deocamdată, Cuba a vaccinat complet în jur de 39% din populație, potrivit site-ului Our World in Data.

În august, situația pandemică s-a înrăutățit. Câteva provincii – Matanzas, Ciego de Avila și Cienfuegos – au avut nevoie de ajutorul medicilor sosiți din alte colțuri ale țării și chiar de susținerea donatorilor internaționali, scrie Al Jazeera.

Numărul zilnic al deceselor, în Cuba Sursa: Worldometers Prin urmare, Cuba a început, pentru prima dată, să folosească vaccinul chinezesc Sinopharm, chiar dacă acesta este, cel puțin potrivit declarațiilor, mai puțin eficient decât cele cubaneze.

Unii critici au subliniat că în condițiile unei lipse de vaccinuri, autoritățile ar trebui să prioritizeze imunizarea populației la risc, adică a vârstnicilor și a oamenilor cu afecțiuni cronice.

Dar medicii cubanezi care derulează campania de vaccinare au subliniat că riscurile la adresa copiilor trebuie abordate cât mai repede.

„Este mai dificil, dar satisfăcător să vaccinezi un copil”, a declarat doctorul Auroly Otaño Orteaga. „Îi faci vaccinul și știi că vor fi imunizați și nu vor avea complicații grave sau că vor muri de COVID”, a adăugat Orteaga.

#COVID DELTA #COVID-19 #Cuba #Delta

Fenomenul climatic El Nino din acest an ar putea fi cel mai intens înregistrat vreodată, ameninţând să provoace condiţii meteorologice extreme la nivel global şi să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, scriu știrileprotv.ro.

Acest fenomen temporar, amplificat de încălzirea globală provocată de activităţile umane, va oferi o imagine a temperaturilor la care lumea se poate aştepta în mod regulat la sfârşitul anilor 2030, potrivit experţilor, scrie Agerpres, care citează AFP.

Ce este El Nino?

El Nino este o variaţie naturală a climei care determină creşterea temperaturilor de la suprafaţă în centrul şi estul Oceanului Pacific ecuatorial.

Acesta apare atunci când vânturile de est, care în mod normal reţin apele calde în vestul Pacificului, slăbesc temporar şi le permit acestora din urmă să revină la suprafaţă şi să se deplaseze către est.

Când temperaturile de la suprafaţă se menţin peste valorile normale timp de câteva luni, acest lucru provoacă mai multe furtuni deasupra regiunii, „ceea ce are repercusiuni asupra întregii atmosfere terestre”, a explicat Emily Becker, climatolog la Universitatea din Miami, SUA.

În consecinţă, clima devine mai caldă şi mai secetoasă în anumite zone, iar în altele mai răcoroasă şi mai umedă.

Unele efecte ale acestui fenomen sunt deja vizibile. Spre exemplu, perioada de secetă îndelungată şi intensă cu care se confruntă Indonezia a favorizat răspândirea incendiilor care au distrus sute de mii de hectare.

Cu iteraţii mai intense ale El Nino, „ne putem aştepta o înmulţire a acestor consecinţe”, a declarat pentru AFP Michelle L’Heureux, responsabilă în cadrul Centrului de prognoză climatică al Agenţiei Americane pentru Observarea Oceanelor şi Atmosferei (NOAA). Aceste repercusiuni nu sunt, însă, garantate, a precizat ea.

La ce să ne aşteptăm în acest an?

Temperaturile la suprafaţa mării în „Regiunea El Nino 3.4”, o zonă de referinţă din Pacific, se situează în prezent cu 2,6 grade Celsius peste media din ultimii 30 de ani, potrivit renumitului tablou de bord Climate Brink, care se bazează pe datele NOAA. Acesta sintetizează, de asemenea, previziunile, conform cărora fenomenul ar putea atinge în noiembrie un vârf de 3,9 grade Celsius, cu mult peste anomalia de 3 grade Celsius înregistrată în 2015, un an record.

Acest lucru ar trebui să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, impactul fenomenului El Nino fiind resimţit în principal în anul următor apariţiei sale.

Conform calculelor climatologilor Zeke Hausfather şi Andrew Dessler, El Nino ar putea să aducă o creştere medie a temperaturilor de 0,3 grade Celsius în 2027 la nivel mondial.

„Este ca o previziune a viitorului”, a explicat pentru AFP Dessler, profesor la Universitatea Texas A&M. Pe termen lung, o astfel de creştere ar fi de aşteptat abia în 2037.

Andrew Dessler a precizat, totuşi, că această încălzire se va concentra în principal în zona ecuatorială a Pacificului.

Mike McPhaden, cercetător în cadrul Laboratorului de Mediu Marin al Pacificului din cadrul NOAA, a oferit estimări similare.

„Nu este de neconceput ca în 2027 temperatura să se situeze cu 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale”, a declarat el pentru AFP.

Nu există o singură modalitate de a măsura fenomenul El Nino.

În februarie, NOAA a adoptat o nouă metodă de monitorizare a acestuia: Indicele Oceanic Relativ Nino (RONI), care compară anomalia de temperatură din „Regiunea 3.4” cu restul zonelor tropicale şi pe care agenţia îl consideră „mai clar şi mai fiabil”.

Conform acestei clasificări, NOAA a estimat că există o probabilitate de 69% ca fenomenul El Nino din acest an să fie cel mai puternic de la debutul înregistrărilor, în 1950.

Şi încălzirea globală?

Oamenii de ştiinţă sunt de acord că schimbările climatice amplifică efectele fenomenului El Nino.

Atmosfera noastră, încălzită de gazele cu efect de seră, conţine o cantitate mai mare de umiditate, ceea ce poate face ca ploile asociate fenomenului să fie mai intense. În schimb, acolo unde acesta provoacă deja secetă, poate usca şi mai mult solurile.

Nu există, însă, un consens cu privire la efectul de intensificare a fenomenului El Nino pe fondul schimbărilor climatice, chiar dacă încep să apară dovezi în acest sens.

Potrivit lui Mike McPhaden, încălzirea mărilor tropicale face ca vânturile care alimentează fenomenul El Nino să fie mai sensibile, ceea ce, prin convecţie, poate să accelereze dezvoltarea acestui fenomen.

Specialistul se bazează pe indicatori naturali ai climei din trecut, pe înregistrări meteorologice care datează încă din secolul al XIX-lea şi pe modele climatice pentru a-şi susţine concluziile: în ultimul secol, amplitudinea episoadelor El Nino ar fi crescut cu aproximativ 10%.