Președinta Comisiei parlamentare Juridice, Numiri și Imunități, Olesea Stamate, susține că în prezent se discută și cu deputații socialiști în privința proiectului de modificare a Legii Supreme, informează Realitatea.md.

„La moment se discută si cu deputati din alte fractiuni parlamentare, mai ales ca este proiectul promovat de catre Guvernul anterior, sustinut de socialisti. Deci nu văd de ce nu l-ar vota”, a afirmat Olesea Stamate, în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV.

Fiind întrebată ce le solicită la schimb cei din PSRM, Stamate spune că opoziția reprezentată de socialiști nu ar putea pretinde să ceară ceva la schimb, deoarece acesta este în fond proiectul lor.

Fostul președinte al Curții Constituționale, care a fost și ministru al Justiției, Alexandru Tănase, a menționat că din acest lucru va avea de câștigat și opoziția.

„Eu cred că opoziția trebuie să voteze. Ar fi perfect dacă ar fi un vot unanim, pentru că reforma Justiției ar însemna că e nevoie și de suportul celor din opoziție, pe termen lung. Dar opoziția ar putea să torpileze acest proces”, susține Alexandru Tănase.

Menționăm, că pentru modificarea Constituției este nevoie de votul a două treimi dintre deputați. Proiectul prevede că Legea Supremă va fi modificată în ceea ce privește imunitatea judecătorilor, adică această imunitate va fi scăzută. De asemenea, se va modifica criteriile de numire a judecătorilor la Curtea Supremă de Justiție, unde vor putea candida și persoane non-judecători, adică avocați, profesori universitari din domeniu, dar și va fi modificată componența CSM, în sensul că va fi exclus procurorul general și ministrul Justiției din componența acestui Consiliu.

#Constitutie #Olesea Stamate #proiect

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.