Modificarea Constituției în partea ce ține reformarea sectorului justiției ar putea fi susținută inclusiv de către Partidul Socialiștilor. Declarația aparține președintelui interimar al Partidului Platforma DA, Dinu Plîngău, cu referire la un proiect de lege, care urmează să fie examinat la ședința Parlamentului de astăzi, prin care se propune modificarea cadrului legal cu privire la numirea în funcție a judecătorilor, imunitatea acestora și asigurarea interimatului CSJ.

Majoritatea parlamentară propune schimbarea unor articole din Constituției cu privire la excluderea termenului inițial de 5 ani la numirea judecătorilor. Astfel, se propune ca ceștia să fie numiți în funcție de către președintele țării la propunerea CSM, până la atingerea plafonului de vârstă. De asemenea, potrivit noilor modificări aduse Legii Supreme, judecătorii vor beneficia doar de imunitate funcțională. Adică, magistrații nu vor beneficia de imunitate în cazul actelor de trafic de influență sau corupție.

„Încă în legislatura trecută a fost creat un grup de lucru pe lângă Ministerul Justiției cu sprijinul unor experți de la Consiliul Europei, acest proiect este consultat cu Comisia de la Veneția. Nu cred că va fi o problemă să fie votat și de deputații opoziției, mai ales că în grupul de lucru a participat și Ministrul Justiției de atunci din partea PSRM”, a spus Dinu Plîngău în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Totodată, inițiativa PAS presupune ca judecătorii Curții Supreme de Justiție vor fi numiți în funcție de președintele Republicii Moldova la propunerea CSM, Parlamentul fiind exclus din această ecuație. În opinia majorității parlamentarilor, această modificare va reduce influența politicului în procesul de numire a judecătorilor.

„Numirea magistraților instanțelor de judecată și Curții de Apel este prerogativa președintelui țării la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Există o dualitate de participare în acest proces. Factorul decisiv este CSM, iar factorul formal, tehnic, este șeful statului. Acum, dacă Parlamentul refuză să numească un judecător la Curtea Supremă de Justiție, nu se întâmplă nimic, pentru că e organ politic, de asta avem judecători care așteaptă câte 3-4 ani ca să fie numiți. Respectiv, s-a delegat această prerogativă, după modelul instanțelor judecătorești, către președintele țării”, a mai afirmat Plîngău.

Precizăm că, ieri, la ședința Comisiei parlamentare privind controlul finanțelor publice, deputata Partidului PSRM, Zinaida Greceanîi, a declarat că socialiștii ar urma să susțină inițiativa majorității parlamentare privind modificarea Constituției.

Precizăm că, proiectele de lege pentru modificarea Constituției se adoptă cu votul majorității constituționale, adică, cu sprijinul a cel puțin 68 de deputați. Fracțiunea parlamentară PAS are 63 de mandate în Parlament, iar pentru modificarea Legii Supreme mai are nevoie de voturile a cel puțin 5 deputați din opoziție. Totuși, în prezent, PAS nu are completate toate 63 de mandate, întrucât, cinci deputați supleanți se află abia în procedură de validare a mandatelor, după ce parlamentarii Natalia Gavrilița, Andrei Spînu, Sergiu Litvinenco, Dumitru Budeanschi și Rosian Vasiloi au optat pentru funcții în noul Guvern.

#Constitutie #Dinu Plingau #reforma Justitiei

Securitatea energetică a Republicii Moldova nu poate fi asigurată fără cooperarea cu statele vecine, România și Ucraina. Ministrul energiei, Dorin Junghietu, a menționat că experiența ultimilor ani a demonstrat importanța colaborării regionale, atât pentru diversificarea surselor de aprovizionare, cât și pentru dezvoltarea unui sistem energetic competitiv. Declarațiile au fost făcute la cea de-a cincea ediție a conferinței „Energy Transition Agenda”, transmite IPN.

Ministrul a subliniat că tranziția energetică nu se oprește la frontierele naționale, iar dezvoltarea interconexiunilor cu țările vecine este esențială pentru consolidarea securității energetice. Potrivit acestuia, o piață regională mai bine conectată va oferi Republicii Moldova mai multe opțiuni de aprovizionare cu energie.

Totodată, oficialul a precizat că autoritățile își propun să cupleze piața națională de energie electrică cu cea europeană până în 2028. Acest obiectiv ar urma să faciliteze accesul la o piață mai mare și să contribuie la diversificarea posibilităților de aprovizionare.

În același timp, președinta Consiliului de administrație al Moldelectrica, Corina Popescu, a declarat că dezvoltarea rețelelor electrice trebuie însoțită de soluții de stocare și de producere a energiei regenerabile. Potrivit acesteia, bateriile nu sunt suficiente de unele singure, fiind necesară dezvoltarea centralelor hibride, care combină producerea energiei cu stocarea acesteia.

La rândul său, directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Alexei Taran, a precizat că în acest sens instituția a modificat modul de aprobare a investițiilor pentru a susține viabilitatea economică a operatorilor de sistem. Astfel, ANRE permite recunoașterea investițiilor în scopuri tarifare pe etape, facilitând realizarea treptată a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii energetice.

În acest an, conferința de la Chișinău este axată atât pe proiectele naționale, cât și internaționale, îmbinând experiența specialiștilor naționali cu cea a experților din statele vecine. Participanții discută despre colaborarea energetică dintre țările din regiune, dezvoltarea rețelelor electrice, interconectarea lor și protejarea sistemului energetic împotriva atacurilor cibernetice.