Republica Moldova va avea parte de un Program de suport și mentorat pentru întreprinderi sociale. Noua inițiativă de suport antreprenorial a fost prezentată, astăzi, experților din Ungaria, care sunt parteneri lideri în cadrul proiectului european transnațional Finance4SocialChange, din care face parte și Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).

În cadrul întrevederii, reprezentanții din Ungaria au fost familiarizați cu acțiunile întreprinse de ODIMM pentru promovarea conceptului de antreprenoriat social în Republica Moldova și istorii de success ale companiilor care practică activități sociale.

„Antreprenoriatul social este un sector relativ nou pentru comunitatea de afaceri din Moldova, dar cu un potențial neexplorat. Sprijinul oferit la ora actuală de către stat persoanelor cu dizabilități și altor grupuri vulnerabile se concentrează, în principal, pe acordarea de asistență socială și medicală și, mai puțin, pe dezvoltarea abilităților de viață independentă. ODIMM și-a asumat angajamentul de promotor al antreprenoriatului social și va oferi tot suportul necesar pentru lansarea și consolidarea acestuia”, a menționat Iulia Costin, director general ODIMM.

Potrivit informațiilor, noul instrument de suport a fost elaborat de ODIMM în comun cu Ministerul Economiei și partenerii de dezvoltare, având ca obiectiv susținerea dezvoltării a peste 100 de întreprinderi sociale, în special din mediul rural și crearea a cel puțin 300 noi locuri de muncă. Inițiativa are un scop social bine determinat, o misiune asumată prin care se urmărește generarea de impact benefic asupra oamenilor, mediului și comunității.

Prin intermediul acestui Program se dorește crearea unei societăți mai incluzive, utilizând instrumentele de business în soluționarea problemelor sociale.

Totodată, cu suportul proiectului european Finance4SocialChange, ODIMM va lansa în perioada octombrie-decembrie o Campanie națională de promovare a Inițiativei de antreprenoriat social. În același timp, vor fi organizate webinare și sesiuni de informare pentru a promova conceptul de antreprenoriat social în Republica Moldova.

Conform datelor statistice, economia socială în Europa acoperă peste 14.5 milioane de angajați remunerați, ceea ce reprezintă echivalentul a aproximativ 6,5% din populația aptă de muncă, iar aproximativ una din patru afaceri create are statut de întreprindere socială.

#antreprenoriat #ODIMM #proiect

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.