Alte 1.215 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova. Potrivit Ministerului Sănătății, din numărul total de cazuri, 13 cazuri sunt asociate cu contact în afara țării: 5-România, 3-Italia, 2-Bulgaria, 1-Franța, 1-Germania, 1-Muntenegru.

Astfel, bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 286536.

Din numărul total de cazuri, 23 sunt în rândul lucrătorilor medicali: (6-medici, 9-asistenți medicali, 8-personal auxiliar).

În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internate 1672 persoane confirmate cu infecția COVID-19, dintre care 144 în stare extrem de gravă și 20 pacienți sunt supuși ventilării mecanice.

Alte 955 persoane au fost vindecate. În total, 270.640 persoane au fost tratate de COVID-19.

În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 se află 6.812 persoane, iar 16.862 sunt sub supraveghere la domiciliu.

Totodată, vă anunțăm despre înregistrarea altor decese provocate de COVID-19.

Deces 6.633: Bărbat de 71 de ani din mun. Chișinău, internat în IMSP Institutul de Ftiziopneumologie ,,Chiril Draganiuc”. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, fibrilație.

Deces 6.634: Femeie de 72 de ani din r. Sângerei, internată în SC. Bălți. Comorbidități: ciroză, hipertensiune arterială.

Deces 6.635: Femeie de 79 de ani din r. Dondușeni, internată în SR. Edineț. Comorbidități: hipertensiune arterială, diabet zaharat.

Deces 6.636: Femeie de 72 de ani din r. Telenești, internată în SR. Orhei. Comorbidități: cardiopatie, fibrilație, obezitate.

Deces 6.637: Femeie de 63 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP SCM „Sfânta Treime”. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, diabet zaharat.

Deces 6.638: Femeie de 75 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP SCM „Sfânta Treime”. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, diabet zaharat.

Deces 6.639: Femeie de 80 de ani din mun. Bălți, internată în SR. Bălți. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie, hepatită, pancreatită.

Deces 6.640: Femeie de 53 de ani din r. Basarabeasca, internată în SR. Ceadîr Lunga. Comorbidități: obezitate.

Deces: 6.641: Bărbat de 77 de ani din r. Cahul, internat în IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, diabet zaharat, obezitate.

Deces 6.642: Bărbat de 85 de ani din r. Cantemir, internat în IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății. Comorbidități: boală renală, hepatită.

Deces 6.643: Femeie de 64 de ani din or. Cahul, internată în IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății. Comorbidități: hepatită, pancreatită, cancer.

Deces 6.644: Bărbat de 79 de ani din or. Cahul, internat în IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, diabet zaharat, obezitate, pielonifrită.

Deces 6.645: Bărbat de 67 de ani din r. Căușeni, internat în SR. Căușeni.

Deces 6.646: Femeie de 69 de ani din r. Anenii Noi, internată în IMSP Institutul de Ftiziopneumologie ,,Chiril Draganiuc”.

Deces 6.647: Femeie de 79 de ani din mun. Bălți, internată în SC. Bălți. Comorbidități: hipertensiune arterială.

Deces 6.648: Bărbat de 87 de ani din r. Anenii Noi, internat în IMSP IMU.

Deces 6.649: Femeie de 81 de ani din r. Sângerei, internată în SC. Bălți. Comorbidități: boală renală, pielonefrită.

#cazuri noi #COVID-19 #Republica Moldova

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.