Nicio guvernare, din toate câte s-au perindat în Republica Moldova, nu s-a remarcat prin lipsa unor intenții declarate de a reforma în vreun fel justiția, de a redresa situația și de-a spulbera pronunțata nemulțumire din societate față de acest sector. Sinceritatea intențiilor, în acest sens, s-a amestecat până la urmă deseori cu resemnarea sau a fost înlocuită, în cel mai rău caz, cu interese obscure. Va fi altfel acum? Și ce-ar trebui să se facă ca deznodământul să fie altul decât cel obișnuit. Punctul de vedere al unei magistrate, Angela Bostan, de la Curtea de Apel (CA) Chișinău, a fost expus pentru Europa Liberă.

Evaluarea poate duce și duce deja la politizare

„Eu sper că această tendință și această inițiativă de evaluare cu orice preț a judecătorilor este într-adevăr îndreptată spre a evalua obiectiv corpul judecătoresc, dar nu a subordona judecătorii politic, pentru că observ că de la o vreme încoace, de când se tot vorbește de evaluare, de când avem schimbarea guvernării, unii judecători se declară foarte bine pregătiți de acea evaluare doar prin faptul că se străduie cumva să obțină acea simpatie politică, prin anumite hotărâri convenabile politicului, prin anumite acțiuni care ar fi pe placul politicului ș.a.m.d. Această evaluare nu trebuie în niciun caz să se intersecteze cu principiul separării puterilor, în primul rând, și nu trebuie să afecteze inamovibilitatea judecătorului, garanțiile sociale ale judecătorilor. Dacă vrem o evaluare obiectivă, s-o facem pe niște criterii absolut legale, constituționale, deschise și să aibă acel judecător și dreptul la un recurs efectiv”, a explicat Angela Bostan.

Potrivit acesteia, eficiență, transparență și sporirea calității actului de justiție, dar sporirea calității actului de justiție asta nu înseamnă o hotărâre plăcută, ci o hotărâre legală și înțeleaptă. „Cum credeți Dvs., va fi pe placul politicului o hotărâre foarte bine argumentată, dar care îi dă câștig de cauză cetățeanului, dar nu autorității publice? Și, invers, va fi pe placul cetățeanului acea dorință de a nu intra în contradictoriu cu politicul sau cu administrația prin susținerea oricăror decizii la nivel administrativ și respingerea oricăror contestații asupra acestora?”.

„Dacă scopul va fi controlul asupra sistemului judecătoresc, da, dacă nu va fi, eu, ca reprezentantă a sistemului judecătoresc, voi fi absolut deschisă pentru a fi evaluată și la criteriul profesionalism, integritate și tot ce vreți și de-alde mine cred că sunt minimum jumătate din sistem. În rest, rămâne pe seama acelor politicieni care vor crea acele criterii de evaluare, să nu ajungem soarta statelor vecine, în care după acea evaluare acum stă Curtea Europeană și pe bandă rulantă emite hotărâri prin care foarte dur critică acele evaluări care au avut loc și acele criterii de evaluare care au fost puse la baza pretinselor dorințe de a se reforma justiția”, a mai adăugat judecătoarea.

Materialul integral poate fi citit pe Europa Liberă.

#Curtea de Apel Chișinău #evaluare #judecatori

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.