Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    -0.0208%
  • USD
    18.1762
    0.3923%
  • RUB
    0.2193
    0.3648%
  • RON
    3.7710
    -0.0239%
  • UAH
    0.4001
    0.175%

Toate știrile

13 noiembrie 2026

Confiscarea averii judecătorilor. E posibil la noi? „Dacă stă într-o cameră și-ți lasă moștenire mil € , nu e credibil”

16 Sept. 2021, 14:12
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
16 Sept. 2021, 14:12 // Economie //  Realitatea.md

Singura spaimă reală pentru judecătorii corupți ar fi confiscarea averilor. Dacă este ea realizabilă în Republica Moldova s-a discutat la Europa Liberă în cadrul unui interviu cu fosta europarlamentară Monica Macovei, în trecut ministră a Justiției în România, care a acceptat să analizeze primii pași în reforma justiției din Republica Moldova făcuți de noua putere de la Chișinău.

„Aici avem prevederi identice în România și în Republica Moldova, în care se spune că averea se prezumă a fi dobândită ilicit. Cu toate acestea, după multe discuții și scandal public, adică populația reacționează, avem un articol în Codul Penal, 112^1, confiscarea extinsă, dar avem Directiva confiscării extinse a Uniunii Europene, este vorba de Directiva din 2014 – trec peste detalii a Uniunii Europene -, care privește confiscarea extinsă și sechestrul asigurator și care e obligatorie, deci și pentru România, că este membră UE, și pentru Republica Moldova că accede spre Uniunea Europeană. Dar Uniunea Europeană să știți că, dacă se duce la Comisie ministrul Justiției sau primul ministru, sau președintele și le explică toate aceste lucruri, cum am făcut și eu – nu pot să fac reformă cu condițiile acestea, trebuie să fac aceste schimbări –, oamenii aceia înțeleg cum au înțeles și la mine, că și la noi numea CSM-ul, dar era prin lege”, a explicat Monica Macovei.

„Dacă X este judecător, ajunge la concluzia că X, persoana Popescu, nu știu, a luat o șpagă de 1.000 de euro, înainte de a-l condamna îi cere procurorului de ședință să facă o anchetă, o verificare pe toată averea acelei persoane și tot ce are – venituri, bunuri, case, iahturi, mașini în România și în străinătate – și dacă există diferență între veniturile legale dobândite de acea persoană X prinsă cu 1.000 de euro șpagă ale lui, ale familiei, donații, moșteniri, soție tot, probate, evident, dacă există diferențe, diferențele se confiscă, pentru că există prezumția care este în Convenția ONU împotriva corupției pe care Republica Moldova a semnat-o demult, prezumția că un funcționar public, dacă are o avere care depășește veniturile legale ale lui și ale familiei este dobândită tot prin corupție, prins o dată cu corupția, fiindcă nu te poate prinde de câte ori ei șpagă în viața ta sau nu te poate prinde de câte ori faci trafic de droguri în viața ta, că nu se poate, trebuie să recunoaștem, penal, adică dincolo de orice dubiu ca probe. Și atunci, funcționari publici să știți că sunt și președintele țării, și parlamentarii, și polițiștii, și judecătorii, și procurorii – toți. Deci cu această prezumție se poate lucra, aveți această prezumție de confiscare în Convenția ONU împotriva corupției și nu aveți directiva europeană, dar pe asta ați semnat-o, ați promulgat-o”, a adăugat aceasta.

Experții sunt de părere că aceasta-i foarte greu de probat în condițiile în care oamenii foarte senin dezvăluie că au primit daruri, cadouri de nuntă de la părinți, trăiesc în casele părinților. Chiar și așa, Monica Macovei insistă că trebuie să le dovedească. „Trebuie să le dovedești; o moștenire, dar trebuie să le dovedești și se verifică, că dacă stă într-un apartament de-o cameră și-ți lasă moștenire 3 milioane de euro, pe bune, nu e credibil. Deci nu se inversează sarcina probei, procurorul îți pune în față o diferență nejustificată de avere. Dacă tu poți să justifici pe toată sau o parte din ea, OK, nu se confiscă; dacă nu poți – se confiscă, nu se inversează sarcina probei. Astăzi, toată lumea o trage cu inversarea sarcinii probei. Nu! Nu, că prima sarcină e a procurorului să dovedească cât ai tu în realitate”.

La subiect:

FOTO S-a îmbogățit ilicit! Primul judecător din Moldova, la pușcărie.
Nu va avea voie nici să activeze timp de 15 ani

Realitatea Live

13 Nov. 2026, 22:35
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
13 Nov. 2026, 22:35 // Slider //  Ana Panaguța

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!