Mustul, ideal la micul dejun

Un efect benefic al mustului de struguri consumat dimineaţa este cel al diminuării durerilor de cap. Multe persoane acuză uşoare dureri de cap dimineaţa şi le elimină consumând o ceaşcă de cafea, cofeina este prezentă şi în compoziţia medicamentelor analgezice. Mustul conţine 81% apă, astfel cei care fac o cură cu must se şi hidratează, scrie csid.ro.

Mustul ajută la menţinerea nivelului bun al colesterolului

Un test de sânge care să indice nivelul colesterolului din sânge este recomandat anual pentru o bună funcţionare a inimii. Studii medicale au indicat faptul că un pahar de suc de struguri proaspăt stors ajută la scăderea nivelului de colesterol rău din sânge favorizând sănătatea arterelor şi funcţionarea sistemului circulator.

Bun pentru vasele de sânge și intestine

Sucul de struguri proaspăt favorizează producţia de oxid nitric – compus important pentru păstrarea vaselor de sânge flexibile. Astfel, tensiunea arterială se menţine la cote optime.

Adulţii şi copiii care suferă de constipaţie pot profita toamna aceasta de producţia de struguri din vii româneşti pentru favorizarea tranzitului intestinal fără medicamente sau suplimente alimentare. Mustul are proprietăţi laxative şi ajută la buna funcţionare a sistemului digestiv şi a buna funcţionare a intestinelor.

Sucul de struguri, elixirul tinereții

În multe dintre produsele cosmetice anti-aging şi pe lista ingredientelor multor suplimente alimentare care stimulează sistemul imunitar se află componenţi din struguri şi mai ales din sâmburii şi din coajă. Mustul este plin de antioxidanţi şi are proprietăţi antibacteriene şi antivirale. Poate avea efecte beneficie şi în prevenirea răcelilor, tusei şi gripei.

Scade riscul de cancer de sân

Strugurii de culoare închisă sunt asociaţi cu un efect benefic împotriva formării tumorilor în corp. O alimentaţie împotriva cancerului de sân include şi sucul de struguri de culoare închisă, aşa-numiţii struguri negri.

Mustul nu este indicat pacienţilor cu diabet şi nici celor care suferă de sindromul colonului iritabil. De asemenea, este ideal ca mustul să fie făcut din struguri spălaţi, pentru înlăturarea urmelor de praf și soluţii chimice cu care au fost stropiţi.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.