După ce s-a anunțat că președintele Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier, va efectua la invitația președintei Maia Sandu o vizită oficială în Republica Moldova, Președinția noastră a făcut public programul acestuia la Chișinău. În primul rând, nu lipsește ceremonia oficială de întâmpinare a acestuia, dar nici tradiția de a planta arbori la Grădina Botanică din capitală.

Pe 29 septembrie, președintele Frank-Walter Steinmeier va fi întâmpinat cu onoruri militare la Președinția Republicii Moldova pe la ora 11:30, după care vor avea loc o serie de întrevederi cu președinta Maia Sandu și cu membrii delegațiilor. În jurul amiezii, sunt programate declarații de presă comune.

Ulterior, președintele german se va întâlni cu prim-ministra Natalia Gavrilița și cu președintele Parlamentului, Igor Grosu. Nu înainte de asta, va depune flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt.

În aceeași zi, va inaugura, împreună cu Maia Sandu, Forumul de afaceri moldo-german. De asemenea, va vizita Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a Republicii Moldova, dar și Colegiul de Inginerie din Strășeni.

Președinția a mai anunțat că va avea o discuție cu un grup de primari din satele și orașele, unde au fost implementate proiecte sprijinite de Guvernul German.

Pe finalul vizitei, mai exact, a doua zi, pe 30 septembrie, ambii președinți vor sădi câte un arbore la Grădina Botanică din Chișinău. Asta se va întâmpla pe la amiază.

#Frank-Walter Steinmeier #Germania

Aproximativ șapte mii de agresori familiali ajung anual în sistemul de prevenire și monitorizare, iar autoritățile pregătesc noi măsuri pentru consolidarea protecției victimelor violenței în familie. Printre acestea se numără procurarea a încă 200 de dispozitive de monitorizare electronică și introducerea unor noi mecanisme de alertare a victimelor, potrivit informațiilor prezentate astăzi la audierile publice organizate de Platforma Femeilor Deputate.

În prezent, sunt disponibile 300 de dispozitive de monitorizare electronică, iar Poliția a fost conectată la sistemul de monitorizare. Astfel, oamenii legii, împreună cu reprezentanții Inspectoratului Național de Probațiuni, pot urmări alertele generate de dispozitive și pot interveni într-un timp mai scurt.

Totodată, Ministerul Justiției elaborează și consultă un proiect de lege care prevede noi mecanisme de protecție a victimelor. Printre acestea se numără informarea victimei în cazul pierderii semnalului dispozitivului de monitorizare sau atunci când agresorul traversează frontiera. Proiectul va introduce și sancțiuni pentru încălcarea ordinului de restricție.

Măsurile au fost prezentate în cadrul audierilor privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a femicidului. Discuțiile au avut loc în contextul cazului de la Măgdăcești și au urmărit evaluarea mecanismelor existente de protecție a victimelor, identificarea lacunelor și stabilirea măsurilor necesare pentru prevenirea unor astfel de cazuri.

„Cazul de la Măgdăcești ne obligă să privim cu maximă seriozitate modul în care statul intervine, identifică și oprește violența împotriva femeilor. Astăzi, nu suntem aici pentru a vorbi doar despre o tragedie, ci pentru a înțelege dacă toate mecanismele care trebuiau să protejeze o femeie au funcționat și, dacă nu, unde s-a rupt lanțul de protecție”, a declarat președinta Platformei Femeilor Deputate, Marcela Adam.

Potrivit acesteia, autoritățile trebuie să verifice dacă mecanismele existente sunt funcționale și dacă instituțiile le aplică în conformitate cu prevederile legale.

La audieri au participat reprezentanți ai Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Consiliului Superior al Magistraturii și Inspectoratului General al Poliției.

Amintim că, la sfârșitul lunii august, un caz grav de femicid urmat de sinucidere a avut loc la Măgdăcești, raionul Criuleni. Un bărbat de 47 de ani și-a împușcat mortal soția, în vârstă de 42 de ani, după care s-a sinucis. Victima deținea o ordonanță de protecție, iar agresorul trebuia să poarte o brățară electronică de monitorizare, care, însă, nu ar fi funcționat. În urma tragediei, trei fete, dintre care două minore, de 7 și 15 ani, au rămas orfane.