Alegerile de duminică din Germania reprezintă sfârșitul unei ere și nimeni nu poate spune cu siguranță ce va urma. Cancelarul german Angela Merkel renunță la putere după 16 ani, perioadă în care a avut un impact major asupra UE. De-a lungul acestei perioade, a fost un apărător ferm al păstrării Uniunii Europene unite, chiar dacă uneori a fost nevoie să joace rolul unui manager de criză controversat, relatează Euronews.

Viața ei a fost marcată de mutarea în Germania de Est, în copilărie, când tatăl ei a acceptat un loc de muncă ca pastor acolo. Faptul că a crescut într-un stat socialist i-a influențat viziunea asupra valorilor occidentale, a spus Stefan Kornelius, biograful oficial al lui Merkel și șeful departamentului politic de la ziarul german Süddeutsche Zeitung.

„Ea a avut o viziune foarte pozitivă asupra Occidentului, a lumii democratice și a idealurilor occidentale, pe care le-a susținut”, a spus el. A devenit „foarte convinsă că societățile deschise funcționează cel mai bine”, a adăugat Kornelius.

După reunificarea Germaniei, Merkel a devenit membră a Uniunii Creștine Democrate, ocupând funcția de ministru al Femeilor și Tineretului sub cancelarul Helmut Kohl.

„Până la vârsta de 35 de ani, nu știam Uniunea Europeană decât din exterior. Am devenit cetățean din 1990”, a spus Merkel în Parlamentului European în 2007. „Din exterior, Uniunea Europeană este o poveste istorică de succes fără precedent”, a subliniat ea. „Totuși, și din interior, Uniunea Europeană este o casă minunată. De fapt, mi se pare și mai frumos din interior decât din exterior. Nu vreau să părăsesc această casă niciodată. Sunt convinsă că nu există un loc mai bun pentru a trăi decât în casa noastră comună europeană ”, a spus Merkel.

Este în mare parte meritul ei că a păstrat acea casă unită. A luptat pentru ca Uniunea Europeană să rămână intactă atât în timpul crizelor financiare, cât și în criza migranților.

„Guvernul german, aflat sub conducerea Angelei Merkel, a avut o influență decisivă asupra tuturor crizelor recente din Europa, dar cea mai vizibilă și semnificativă a fost criza financiară globală, ca și efectele acesteia asupra Europei”, a spus Jana Puglierin, șefa biroului Consiliului European pentru Relații Exerne din Berlin.

Multe țări aveau datorii guvernamentale mari atunci când criza financiară americană s-a transformat într-o recesiune globală în 2009, iar criza a pus sub semnul întrebării puterea zonei euro, în condițiile în care mai multe țări din sudul Europei, precum Grecia, s-au confruntat cu dificultăți majore.

Germania a plătit cea mai mare sumă din primul plan de salvare a Greciei de către UE, în 2010. Planul a fost însoțit de măsuri de austeritate nepopulare, care au dus la proteste violente în Grecia.

Germania a avut un rol esențial în negocierile pentru planul de salvare, iar Merkel a fost o susținătoare a măsurilor dure. Acest rol în gestionarea crizei – care a inclus fonduri în valoare totală de aproape 330 de milioane de euro – este în mare măsură considerat un succes, deși nu a fost scutit de critici. „Știu că oamenii erau foarte supărați pe mine, spunând că sunt o persoană rea pentru că am impus aceste condiții stricte Greciei și Portugaliei. Dar acum vedeți că au loc reforme”, a spus Merkel la Forumul Economic Mondial din 2020 , afirmând că îmbunătățirea a venit din cauza „severității și durității” reformelor făcute.

„Germania nu și-a făcut doar prieteni în acea perioadă, au fost o mulțime de critici în ceea ce privește politica de austeritate. Dar, în cele din urmă, cred că Germania a făcut ce trebuia pentru a menține Uniunea Europeană împreună, pentru a menține Grecia pe linia de plutire”, a spus Puglierin.

Merkel a spus la Forumul Economic Mondial din 2015 că „tot ceea ce facem politic este orientat către Grecia, care rămâne parte a zonei euro”. Ea a spus că trebuie create locuri de muncă pentru a ieși din criză.

„Există două lucruri necesare: trebuie să fim solidari – și vom continua să dăm dovadă de solidaritate – împreună cu disponibilitatea de a ne asuma propria responsabilitate. Sunt convinsă că Grecia va continua să arate acel sentiment de responsabilitate”, a spus Merkel.

În același an, solidaritatea europeană a fost pusă în prin plan când peste un milion de refugiați, mulți fugiți din războaiele din Siria și Afganistan, au ajuns în blocul comunitar.

Afluxul de refugiați către Italia și Grecia s-a transformat rapid într-o criză, iar Merkel a apărat relocarea migranților în întreaga UE, chiar dacă țările est-europene s-au opus.

„Dacă Europa nu reușește în ceea ce privește problema refugiaților, dacă această legătură strânsă cu drepturile civile universale este ruptă, atunci nu va fi Europa pe care ne-am dorit-o”, a spus Merkel în august 2015. Ea a insistat: „putem face acest lucru”, iar Germania a primit sute de mii de refugiați în timpul crizei.

Acest lucru a contribuit la creșterea partidului de extremă dreapta Alternative fur Deutschland (AfD), în 2016, cu o platformă anti-imigrație.

La începutul anului 2016, Merkel negocia și alte soluții, contribuind la încheierea unui acord cu oficialii turci pentru a împiedica sosirea migranților în Europa.

Coaliția de centru-dreapta a Angelei Merkel a pierdut încă 65 de locuri la alegerile din 2017, după ce a atins un maximum de 311 de locuri în 2013. Sprijinul pentru partidul său a scăzut și în ultimele câteva săptămâni, chiar în timp ce Merkel îl promova pe candidatul CDU Armin Laschet.

Cu toate acestea, ea a rămas populară în Germania și în Europa, chiar și în timpul crizei provocate de pandemia COVID, unii experți spunând că, dacă ar candida din nou, ar putea câștiga alegerile.

În cea mai mare parte, moștenirea ei va fi sinonimă cu stabilitatea, pentru că Merkel a condus Germania și Europa prin nenumărate crize cu flexibilitate și prudență în decizii. Abilitatea ei de a echilibra interesele și de a gestiona negocierile este puțin probabil să fie recreată de un alt lider din Europa.

Mulți spun că absența ei va lăsa un gol în Europa, deoarece politica devine mai complicată și mai puțin interesată de echilibrarea intereselor.

„Nimeni nu o poate înlocui pe Angela Merkel, cel puțin pentru viitorul previzibil, deoarece Angela Merkel și-a construit reputația și greutatea politică timp de peste 16 ani”, a spus Puglierin. „Și cred că, din punct de vedere al experienței și din punct de vedere al greutății politice, niciunul dintre liderii din Europa nu este în măsură să-i calce pe urme,” a adăugat ea.