Germania a intrat în linie dreaptă pentru alegerile parlamentare, care au loc luna viitoare. Sunt alegeri istorice prin însăși lipsa politicianului de neocolit din ultimele două decenii, cancelarul Angela Merkel, care și-a anunțat retragerea din viața politică. Cei trei principali candidați la funcția de cancelar au avut duminică prima dezbatere televizată. Este o cursă electorală al cărei rezultat rămâne deschis până la 26 septembrie, dar întrebarea cea mai importantă este legată nu de numele viitorului cancelar, ci de abilitățile politice ale acestuia pentru a asigura o guvernare stabilă, spune politologul român Cristian Pîrvulescu.

La prima dezbatere televizată dintre cei trei principali candidați la funcția de cancelar, cel mai bine s-a descurcat candidatul social-democrat, potrivit presei germane. De altfel, sondajele de opinie arată un avans pentru SPD, partid aflat la cel mai bun nivel în ultimii patru ani, în timp ce creștin-democrații sunt la cea mai joasă popularitate. În ecuație intră și Verzii, care și ei înregistrează cel mai bun nivel de popularitate din ultimele decenii.

Annalena Baerbock – candidata Verzilor: Avem o politică europeană slabă, dacă nu conține o politică externă activă din partea Germaniei. Iar China și Rusia sau alte regimuri autoritare vor umple acest vid de putere. De aceea este atât de important pentru mine ca viitorul guvern german să ducă o politică externă activă, să nu se mai ascundă de fiecare dată. Asta înseamnă de exemplu să-i salveze din Afganistan pe toți cei care sunt în pericol de moarte. Și tot de aceea, Stânga (Die Linke – partid de extremă stânga) se exclude automat de la guvernare.

Olaf Scholz – candidatul social-democraților: Am format o coaliție cu CDU când toată lumea fugea de guvernare. Cred și acum că a fost o mișcare corectă, mai ales de-a lungul crizei pandemice de coronavirus. De aceea, vreau o coaliție care poate aduce progres Germaniei pe cât posibil, care poate aduce mai mult respect în societate și poate asigura progresul economic al țării. O coaliție care să se ridice la nivelul așteptărilor. Suntem cea mai mare țară din Uniunea Europană.

Armin Laschet – candidatul creștin-democraților: Nu poți acționa ca Angela Merkel și să vorbești ca Saskina Esken (lider social-democrat – n.r.). Nu vreau o coaliție cu Stânga, vreau ca AfD (partid de extremă-dreapta – n.r.) să iasă din parlamentele germane (federal și de landuri – n.r.). Acesta este modelul după care democrații obișnuiau să discute altădată. Dar dumneavoastră vorbiți neclar și lăsați loc de manevră. Cetățenii merită un răspuns la întrebarea dacă vă veți folosi de ajutorul Stângii, dacă veți fi ales, și dacă veți avea miniștrii stângii radicale în guvern.

Întrebarea este dacă aceste partide vor putea face o coaliție

Politologul Cristian Pîrvulescu crede că această cursă electorală din Germania este încă deschisă oricărui rezultat, dar întrebarea cea mai importantă nu este cine va fi noul cancelar, ci dacă va reuși să facă o coaliție de guvernare stabilă, așa cum a reușit Angela Merkel. Verzii, mai spune el, se aseamănă întrucâtva cu USR PLUS în România: sunt foarte dornici de guvernare, se bucură de simpatie, dar nu au suficiente resurse la bază.

„După patru mandate în care Angela Merkel a condus Germania și în care creștin-democrații au crescut încetul cu încetul, nu este nimic surprinzător să-i vedem pe social-democrați revenind. Este, de fapt, o informație liniștitoare. Nu vorbim despre partide extremiste, vorbim despre social-democrați, care recuperează și datorită unui lider. Nu știm dacă aceste lucruri vor fi confirmate în alegerile de pe 26 septembrie și asta pentru că până la urmă, va conta foarte multe înrădăcinarea partidelor, ca și în România. Vă dau un exemplu, apropo de ecologiști. Ecologiștii sunt ca în situația USR PLUS în România, în sensul că au un vot de simpatie, dar nu au suficient de multe resurse la bază ca să poată să strângă aceste voturi”, a comentat Cristian Pîrvulescu la Digi24.

Angela Merkel nu a fost un bun orator și nu a avut carismă, dar cu toate acestea, a reușit să asigure cea mai stabilă guvernare din Germania postbelică, iar asta i se datorează talentului ei de negociator, a arătat Cristian Pîrvulescu.

„Social-democrații au aceeași problemă, în sensul că baza lor electorală s-a restrâns în ultima vreme și multă lume credea că nu vor mai putea recupera. Și acum patru ani, Martin Schulz, pe vremea aceea, recuperase foarte bine și se credea chiar că va ajunge înaintea Angelei Merkel și nu s-a întâmplat lucrul acesta. Iar acum 16 ani, în 2005, Angela Merkel a câștigat la o diferență de sub un procent împotriva lui Schroeder. A luptat cu foarte multă energie pentru a putea să-l învingă. Și dacă atunci ar fi avut loc o dezbatere televizată ca cea de aseară (duminică seara – n.r.), Angela Merkel n-ar fi câștigat-o, pentru că nu este o bună vorbitoare, nu este un politician care să poată să explice foarte multe lucruri, dar este un politician care negociază, este un foarte bun negociator, care discută la telefon, care își pregătește foarte bine acțiunile, care preia de la adversari idei care i se par bune, este deschisă spre compromis și în felul acesta a reușit să construiască această guvernare stabilă. Este cea mai stabilă guvernare din istoria Germaniei. Nici măcar Konrad Adenauer, primul cancelar, care după 1949 a pus bazele democrației în Germania, nu a reușit pentru o perioadă atât de lungă”, a punctat politologul.

El a analizat șansele pe care le au cei trei candidați la funcția de cancelar: „Olaf Scholz a fost primar de Hamburg, un oraș frumos, cultural, un Sibiu la o altă scară. De acolo a devenit ministru de finanțe și vicecancelar în 2018 și mai ales în timpul pandemiei a reușit să convingă, în primul rând orientând într-o zonă mai socială politicile bugetare, dar rămânând un „ortodox”, în sensul în care consideră că în 2023 Germania trebuie să se întoarcă la un echilibru bugetar. În ceea ce-i privește pe ecologiști, ei n-au mai fost de mult la guvernare și sunt foarte dispuși să guverneze, așa că au devenit mult mai moderați, mult mai centriști, iar cea care a fost aleasă în primăvară ca lider și candidat pentru funcția de cancelar, Annalena Baerbock, a stat foarte bine în sondaje, era înaintea tuturor, înaintea lui Laschet, cel considerat „moștenitorul” Angelei Merkel la conducerea CDU, dar a căzut în urma unui scandal de plagiat”, a menționat Cristian Pîrvulescu.

„Întrebarea pe care ne-o punem cu toții – pentru că nu e un concurs de frumusețe, e prima dezbatere, vor mai fi încă două – este: partidele acestea vor putea să facă o coaliție? Va fi o coaliție condusă de social-democrați, pe un scor mai bun, cu creștin-democrații? Vor trece creștin-democrații în opoziție? Cu cine se face majoritatea? La această întrebare, răspunsul este atât de complicat, încât cred că trebuie să facem așa cum spune candidatul social-democrat Scholz: să așteptăm data de 26 septembrie și să vedem cum vor decide germanii”, a conchis politologul.

#Angela Merkel #Germania

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.