Curs valutar
  • EUR
    19.6752
    -0.4183%
  • USD
    19.3055
    -0.0109%
  • RUB
    0.3205
    0.936%
  • RON
    4.0000
    -0.2925%
  • UAH
    0.5227
    -0.0191%

Apune „era Merkel”. Veterană a istoriei UE, Angela Merkel participă, probabil, la ultimul său Consiliu European

23 Iun. 2021, 16:06
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
23 Iun. 2021, 16:06 // În Lume //  Realitatea.md

Summitul Consiliului European din 24-25 iunie de la Bruxelles are potențialul de a intra istorie. Aflată la finalul celui de-al patrulea și ultim mandat de cancelar al Germaniei, Angela Merkel urmează să participe joi și vineri la cel din urmă summit european dintr-o lungă și prodigioasă carieră politică în slujba intereselor Germaniei și ale Uniunii Europene, scrie Calea Europeană.

Cu alegerile generale din Germania, la care Merkel a anunțat că nu va mai candida, programate pentru 26 septembrie și cu următorul Consiliu European planificat pentru perioada 21-22 octombrie, summitul de la Bruxelles din zilele următoare ar putea fi ultimul pentru cel mai longeviv lider din Consiliul European, ștafetă pe care le-o va preda premierului maghiar Viktor Orban și premierului olandez Mark Rutte, ambii în funcție din anul 2010.

Supranumită “cancelarul etern” al Germaniei și “doamna de fier” a Europei, Angela Merkel a intrat în cel de-al 16-lea an de când este în fruntea guvernului federal de la Berlin, ea devenind la 22 noiembrie 2005 cel mai tânăr cancelar german și prima femeie în această poziție. În peste un deceniu și jumătate de la preluarea puterii, călcând pe urmele mentorului său Helmut Kohl, Merkel a ajuns cel mai proeminent om politic din Europa și de multe ori a fost privită drept lider al lumii libere. Mai mult, în funcție de durata negocierilor post-electorale pentru constituirea unui nou guvern federal, Merkel are șansa de a-l detrona pe Kohl din poziția neoficială de cel mai longeviv cancelar postbelic al Germaniei.

Lăsând în urmă o moștenire aparte – transformarea eșecului Tratatului Constituțional din 2005 în oportunitatea Tratatului de la Lisabona, gestionarea crizelor economico-financiare și a migrației, salvarea Greciei de la colaps financiar, și brevetarea politică, alături de președintele Franței, a fondului de redresare post-COVID-19, Angela Merkel se va alătura lui Jean-Claude Juncker și altor lideri marcanți în panteonul integrării europene.

Și pentru că istoria reprezintă adesea și rampă favorabilă pentru liderii marcanți, Angela Merkel se va retrage din marea arenă politică europeană la un an distanță de când a preluat și a asigurat, în numele Germaniei, ultima sa președinție semestrială la Consiliul Uniunii Europene, un mandat derulat în timpul celei mai grave crize de la înființarea UE – pandemia de coronavirus – și în cadrul căruia cancelarul german a avut o singură misiune: “să intre în istorie ca un serviciu de succes pentru existența Uniunii Europene, și nu ca o procesiune funerară”.

Mi-am luat o piatră de pe inimă”, avea să declare Angela Merkel la 11 decembrie 2020, la finalul ultimului Consiliu European al anului, pentru ca în ultimul său mesaj de Anul Nou în calitate de cancelar să afirme că 2020 a fost “cel mai greu an al mandatului meu“, însă “niciodată nu am salutat noul an cu atât de multă speranță”.

Definită inclusiv drept “sprintul” unei “curse de ștafetă”, președinția germană a Consiliului UE a lăsat Uniunii o moștenire incontestabilă.

Arta compromisului și două summituri cruciale

Obținerea unui acord la nivelul șefilor de stat sau de guvern la capătul unui summit maraton, cel mai lung din istorie, a reprezentat semnalul că “Germany’s in town”, Consiliul European din 17-21 iulie fiind deopotrivă prima reuniune fizică a liderilor europeni de la debutul pandemiei și întâiul summit din timpul președinției germane a Consiliului UE. Cei 27 de lideri europeni au aprobat atunci, după patru zile și patru nopți de negocieri, un pachet istoric de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) finanțat prin granturi și împrumuturi contractate de Comisia Europeană la un rating foarte bun și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. Deci, eficacitate 100% într-o decizie complicată și fără precedent: asumarea unei datorii comune, fie ea și limitată, de Uniunea Europeană în numele statelor membre.

Însă, acest acord a necesitat și o artă a compromisului pe care președinția germană a Consiliului UE s-a văzut nevoită să o asigure după ce Polonia și Ungaria și-au exprimat dreptul de veto la jumătatea lunii noiembrie, generând scenarii fără precedent care ar fi presupus inclusiv lansarea cooperării consolidate, procedură care ar fi permis celorlalte 25 de state membre să adopte bugetul și fondul de redresare fără participarea Budapestei și Varșoviei. Un scenariu dezintegrator pe care Angela Merkel nu și l-ar fi permis, mai ales că unul dintre argumentele sale politice privind viabilitatea proiectului european susține că “pentru ca UE să supraviețuiască, economia sa trebuie să trebuie să supraviețuiască”.

Astfel, concluziile negociate de liderii europeni la summitul din decembrie 2020, în baza compromisului identificat de Germania, subliniază că aplicarea mecanismului de condiționalitate va fi “obiectivă, echitabilă și imparțială” și va asigura un “proces non-discriminatoriu și bazat pe tratament egal între statele membre”. Potrivit declarației negociate de președinția germană, nu va fi luată nicio hotărâre de blocare a fondurilor înainte ca CJUE (Curtea de Justiţie a UE) să se pronunţe în cazul în care o ţară decide să conteste reglementare în cauză.

Salvarea priorității zero a Comisiei Europene

Rolul decisiv jucat de Germania și de Angela Merkel a fost evident și în problema tranziției verzi și a proiectului emblematic al Pactului Verde European, Berlinul salvând prioritatea zero a Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, primul german în această funcție după cinci decenii.

Astfel, cei 27 de șefi de state sau de guverne din Uniunea Europeană au ajuns în dimineața zilei de 11 decembrie, după aproape zece ore de negocieri și un an întreg de tratative complicate, la un acord privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030, unanimitatea fiind întrunită și într-un moment simbolic, la un an de la lansarea de către Comisia Europeană a Pactului Verde European, considerat drept “momentul omului pe Lună” pentru Europa și care are drept scop atingerea neutralității climatice până în anul 2050.

La această suită de rezultate importante mai pot fi adăugate acordul post-Brexit livrat împreună cu Comisia Europeană și echipa de negociere condusă de Michel Barnier și un acord de principiu privind investițiile între UE și China. Cel din urmă acord este momentan blocat în procesul de ratificare, însă a fost definit de Angela Merkel ca o bază bună de pornire în relațiile cu Beijingul, cuprinse între marjele de gândire strategică ale cooperării acolo unde este posibil și ale rivalității sistemice în contextul competiției dintre modelul autocratic al Chinei și cel democratic promovat de SUA și de Uniunea Europeană.

Câteva eșecuri pentru Angela Merkel

În egală măsură, relațiile UE cu China reprezintă și un eșec pentru Germania, deoarece Angela Merkel își dorea un acord mai cuprinzător, nu un acord de principiu asupra unei astfel de înțelegeri. De asemenea, una dintre reuniunile vedetă ale președinției germane a Consiliului UE era programat a fi primul summit UE-27 – China, la Leipzig, însă întrunirea nu a mai avut loc din cauza pandemiei.

De asemenea, președinția germană nu a izbutit să faciliteze un acord al statelor membre privind un nou pact referitor la migrație, din cauza calendarului birocratic, Comisia Europeană venind cu noua propunere în acest sens abia în luna septembrie 2020.

Nu în ultimul rând, un eșec răsunător, și acesta tributar în mare măsură pandemiei de COVID-19, a fost generat de imposibilitatea lansării Conferinței privind viitorul Europei, un demers care potrivit deciziilor europene asumate ar fi trebuit să înceapă în timpul președinției germane, în 2020, și să se încheie, în 2022, în timpul președinției franceze a Consiliului UE. Conferința privind viitorul Europei a debutat, în cele din urmă, la 9 mai 2021, de Ziua Europei, sub egida președinției portugheze a Consiliului UE.

Un alt subiect complicat care va atârna nefavorabil moștenirii lui Merkel este reprezentat de relațiile cu Rusia, în general, și de gazoductul Nord Stream 2, în particular. Deși Germania a fost un susținător al impunerii de sancțiuni împotriva Rusiei după anexarea Crimeei, a co-gestionat formatul Normandia și acordurile de la Minsk privind situația din Ucraina și a definit Moscova drept o provocare și o amenințare, Angela Merkel va lăsa în urma sa un nou gazoduct ruso-german, care va lega Rusia de Europa via Germania și va spori dependența europeană de gazul rusesc, resursă naturală utilizată ca armă geopolitică de către Moscova.

Despărțirea Angelei Merkel de marea scenă politică europeană și internațională a început în această lună, ea participând pentru ultima dată la summit-urile G7 și NATO, structuri și organizații unde, de asemenea, a căpătat o poziție longevivă.

Rămâne de văzut dacă summitul Consiliului European din 24-25 iunie va fi ultimul pentru Angela Merkel, în funcție de negocierile post-electorale din Germania, care debutează în urma alegerilor din 26 septembrie. În schimb, la orizont se întrezărește un alt decor de rămas bun, pe 15 iulie, când Angela Merkel va fi primită la Casa Albă de noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden.

Realitatea Live

Pericolul ascuns din fumul de țigară, cafea și alimentele prăjite. Ce este acrilamida și cum o evităm
Pericolul ascuns din fumul de țigară, cafea și alimentele prăjite. Ce este acrilamida și cum o evităm
Cum poți să-ți decorezi grădina: sfaturi pentru o amenajare creativă
Cum poți să-ți decorezi grădina: sfaturi pentru o amenajare creativă
Sucursala maib „Tighina”, din inima orașului Chișinău, se aliniază identității de brand reînnoite
Sucursala maib „Tighina”, din inima orașului Chișinău, se aliniază identității de brand reînnoite
Maib lansează a doua ediție a programului de internship pentru studenții din întreaga țară
Maib lansează a doua ediție a programului de internship pentru studenții din întreaga țară
Top 5 tendințe în materie de mobilier
Top 5 tendințe în materie de mobilier
„Ialoveni” – prima sucursală maib renovată în stilul „reduce, reuse, recycle”
„Ialoveni” – prima sucursală maib renovată în stilul „reduce, reuse, recycle”
5 Idei de amenajare a terasei sau grădinii de vară. Împrumut rapid de la Credit Ușor
5 Idei de amenajare a terasei sau grădinii de vară. Împrumut rapid de la Credit Ușor
Moldova Zahăr nu a exportat zahăr în România în 2022
Moldova Zahăr nu a exportat zahăr în România în 2022
FOTO, VIDEO 7 zile, 30 de muzicieni și 1800 de km prin țară! Retrospectiva expediției La La Play 2022
FOTO, VIDEO 7 zile, 30 de muzicieni și 1800 de km prin țară! Retrospectiva expediției La La Play 2022
08 Aug. 2022, 22:57
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ursu Ana
08 Aug. 2022, 22:57 // În Lume //  Ursu Ana

Compania energetică de stat ucraineană Energoatom transmite că forțele ruse au minat centrala nucleară ocupată Zaporojie. O postare de pe canalul oficial de Telegram al companiei l-a citat pe generalul rus Valeri Vasiliev declarând că rușii au minat centrala., scrie digi24.ro.

„După cum știți, am minat toate zonele importante din centrala nucleară Zaporojie. Și nu ascundem asta de inamic. I-am avertizat. Inamicul știe că centrala fie va aparține Rusiei, fie nu va aparține nimănui. Suntem pregătiți pentru consecințele acestui pas. Iar noi, războinicii eliberatori, trebuie să înțelegem că aceasta este singura cale”, ar fi declarat șeful trupelor de protecție nucleară, biologică și chimică ale forțelor armate ruse, potrivit siteului Meduza.

Energoatom a raportat sâmbătă că uzina Zaporojie a fost „grav avariată” de bombardamentele rusești. Rafael Mariano Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, s-a declarat „extrem de îngrijorat de bombardamentele de ieri la cea mai mare centrală nucleară din Europa, care subliniază riscul foarte real al unui dezastru nuclear care ar putea amenința sănătatea publică”.

Trupele ruse dețin controlul asupra centralei Zaporojie din martie, deși tehnicieni ucraineni conduc încă uzina. Ucraina a acuzat Rusia că folosește instalația ca scut din care să tragă asupra țintelor civile.

Luni, șeful Energoatom, Petro Kotin, a cerut o zonă demilitarizată în jurul centralei.

Primul referendum pentru alipirea la Rusia, anunțat de autoritățile numite de Moscova în Zaporojie

Autorităţile numite de Moscova în regiunea ucraineană Zaporojie, parţial ocupată de armata rusă, au anunţat luni lansarea oficială a pregătirilor referendumului cu privire la alipirea acestei regiuni la Federaţia Rusă, informează AFP.

„Am semnat un ordin astfel încât Comisia electorală centrală să înceapă să lucreze la organizarea unui referendum privitor la alipirea regiunii Zaporojie la Rusia”, a declarat Evgheni Baliţki, şeful administraţiei civile şi militare create în teritoriile acestei regiuni sudice, controlate de forţele ruse.

Zelenski, după atacurile de la centrala nucleară de la Zaporojie: „Dacă se întâmplă ceva ireparabil, nimeni nu va opri vântul”

Președintele Ucrainei a declarat, după atacurile asupra centralei nucleare de la  Zaporojie, că dacă se va întâmpla ceva „ireparabil”, „nimeni un va opri vântul”. El a spus că a vorbit cu președintele Consiliului European despre această situație și a subliniat că nimeni nu se simte în siguranță când au loc astfel de amenințări teroriste.

„Am vorbit astăzi cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel. L-am informat cu privire la situaţia de pe câmpul de luptă, despre ameninţarea creată de Rusia prin atacul la centrala nucleară Zaporojie.

Nu există vreo naţiune în lume care să se poată simţi în siguranţă atunci când un stat terorist trage asupra unei centrale nucleare.

Doamne fereşte, dacă se întâmplă ceva ireparabil, nimeni nu va opri vântul care va împrăştia contaminarea radioactivă.”

Rușii au bombardat din nou centrala nucleară de la Zaporojie

„Orice atac asupra unei centrale nucleare este un act sinucigaș”, a declarat Antonio Guterres într-o conferință de presă în Japonia.

Rușii au bombardat din nou centrala nucleară de la Zaporojie, au transmis duminică autoritățile ucrainene, potrivit Reuters.

Potrivit acestora, în atacul de duminică au fost loviți trei senzori de radiații. De asemenea, un muncitor de la centrala nucleară a fost rănit în timpul bombardamentelor.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut duminică un răspuns internațional mai puternic la ceea ce a descris drept ”teroarea nucleară” rusă după bombardarea centralei nucleare Zaporojie, cea mai mare din Europa, relatează Reuters.

În timpul unei convorbiri telefonice cu președintele Consiliului European, Charles Michel, Zelenski a cerut să fie impuse sancțiuni industriei nucleare rusești și combustibilului nuclear.

Rușii pregătesc referendumuri în zonele ocupate

Forţele ruse şi aliaţii lor separatişti deţin acum zone mari de teritoriu în regiunea Donbas din estul Ucrainei şi în zonele de sud. Oficiali din ambele zone au ridicat posibilitatea de a organiza referendumuri.

În discursul său video de duminică noapte, preşedintele Zelenski a spus că Ucraina îşi susţine cu fermitate poziţia de a nu ceda niciun teritoriu Rusiei.”Poziţia ţării noastre rămâne aceea dintotdeauna. Nu vom renunţa la nimic din ceea ce este al nostru”, a spus el.

„Dacă ocupanţii merg pe calea pseudo-referendumurilor, îşi vor închide orice şansă de discuţii cu Ucraina şi cu lumea liberă, de care partea rusă va avea în mod clar nevoie la un moment dat”.

Oficialii ruşi şi ucraineni au avut mai multe sesiuni de discuţii la scurt timp după ce forţele ruse au lansat invazia în februarie. S-au făcut însă puţine progrese şi nu au mai avut loc întâlniri de la sfârşitul lunii martie, fiecare parte dând vina pe cealaltă pentru încetarea contactelor.

Forţele ruse deţin cea mai mare parte a regiunii Herson din sudul Ucrainei, iar oficiali au sugerat că un referendum pentru aderarea Rusiei ar putea avea loc în următoarele săptămâni sau luni.

În Donbas, separatiştii ruşi au confiscat bucăţi de teritoriu în 2014, au organizat referendumuri pentru independenţă şi au proclamat republici populare în regiunile Lugansk şi Doneţk. Kremlinul a recunoscut republicile în ajunul invaziei din februarie.

Guvernatorul regiunii Lugansk, aflată aproape în întregime sub controlul Rusiei timp de câteva săptămâni, a sugerat în weekend că Rusia se pregăteşte pentru referendum în zonele nou cucerite şi oferă locuitorilor beneficii pentru a participa.

Pericolul ascuns din fumul de țigară, cafea și alimentele prăjite. Ce este acrilamida și cum o evităm
Pericolul ascuns din fumul de țigară, cafea și alimentele prăjite. Ce este acrilamida și cum o evităm
Cum poți să-ți decorezi grădina: sfaturi pentru o amenajare creativă
Cum poți să-ți decorezi grădina: sfaturi pentru o amenajare creativă
Sucursala maib „Tighina”, din inima orașului Chișinău, se aliniază identității de brand reînnoite
Sucursala maib „Tighina”, din inima orașului Chișinău, se aliniază identității de brand reînnoite
Maib lansează a doua ediție a programului de internship pentru studenții din întreaga țară
Maib lansează a doua ediție a programului de internship pentru studenții din întreaga țară
Top 5 tendințe în materie de mobilier
Top 5 tendințe în materie de mobilier
„Ialoveni” – prima sucursală maib renovată în stilul „reduce, reuse, recycle”
„Ialoveni” – prima sucursală maib renovată în stilul „reduce, reuse, recycle”
5 Idei de amenajare a terasei sau grădinii de vară. Împrumut rapid de la Credit Ușor
5 Idei de amenajare a terasei sau grădinii de vară. Împrumut rapid de la Credit Ușor
Moldova Zahăr nu a exportat zahăr în România în 2022
Moldova Zahăr nu a exportat zahăr în România în 2022
FOTO, VIDEO 7 zile, 30 de muzicieni și 1800 de km prin țară! Retrospectiva expediției La La Play 2022
FOTO, VIDEO 7 zile, 30 de muzicieni și 1800 de km prin țară! Retrospectiva expediției La La Play 2022
 
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Inaugurarea expoziției „100 cele mai bune afișe 20”, la Muzeul Național de Artă al Moldovei
Inaugurarea expoziției „100 cele mai bune afișe 20”, la Muzeul Național de Artă al Moldovei
Scuarul teatrului dramatic rus de stat „A. P. Cehov”, amenajat de Halloween
Scuarul teatrului dramatic rus de stat „A. P. Cehov”, amenajat de Halloween
Monument dedicat eroilor Armatei Române, în parcul „Valea Morilor” din Capitală
Monument dedicat eroilor Armatei Române, în parcul „Valea Morilor” din Capitală