Episcopia de Bălţi a gratificat, astăzi, cinci lucrători medicali din cadrul Spitalul Raional Glodeni. Aceștia au fost decoraţi cu cea mai înaltă distincţie a Episcopiei de Bălţi pentru mireni „Crucea Bălţeană”.

Episcopul de Bălţi a înmânat înalta distincţie „în semn de deosebită preţuire, pentru devotamentul profesional, dragoste faţă de semeni şi sacrificiu manifestat pentru înlăturarea consecinţelor pandemiei de Covid-19”.

Despre asta anunță conducerea spitalului raional pe pagina oficială de Facebook.

„Prin aceste distincţii Episcopia de Bălţi doreşte, în numele clericilor şi creştinilor din partea de nord a R. Moldova, din cuprinsul canonic al Episcopie de Bălţi, să aducă mulţumiri tuturor cadrelor medicale pentru jertfa lor în timpul pandemiei de Covid-19. De la începutul anului 2020 întreaga omenire a fost cuprinsă de o frică generală, când toţi şi-au îndreptat privirile, mai mult ca în alte rânduri, spre medici şi au înţeles cât de importanţi sunt oamenii în halate albe pentru sănătatea societăţii. Din luna martie 2020 această pandemie a ajuns şi în R. Moldova. Şi Dumneavoastră, lucrătorilor medicali, v-a revenit să duceţi tot greul luptei cu această pandemie. Unii dintre colegii, care s-au infectat cu noul virus, au trecut la cele veşnice. E cea mai mare jertfă pe care o poate da omul pentru semenul său – viaţa”, a precizat PS Antonie.

Amintim că de la debutul pandemiei de COVID-19, în țara noastră, circa 134 de angajați din sistemul de sănătate și-au pierdut viața din cauza complicațiilor provocate de acest virus extrem de periculos.

#biserica #distinctii #medici #pandemie

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china