În pofida pagubelor economice cauzate de pandemia Covid-19, bogăția globală a crescut. Astfel, peste cinci milioane de oameni au devenit milionari, în întreaga lume, în 2020, scrie BBC.

În timp ce mulți oameni săraci au devenit și mai săraci, numărul milionarilor a crescut, la nivel global, cu 5,2 milioane persoane, la 56,1 milioane, arată Global Wealth Report, întocmit de Credit Suisse.

În 2020, mai mult de 1% dintre adulții din întreaga lume au devenit milionari.

Creșterea piețelor bursiere și majorarea prețurilor locuințelor au contribuit la creșterea averilor.

Crearea bogăției părea a fi „complet detașată” de necazurile economice ale pandemiei, spun realizatorii studiului.

„Pandemia a avut un impact acut pe termen scurt pe piețele globale, dar, acest lucru a fost în mare parte inversat până la sfârșitul lunii iunie 2020. Bogăția globală nu numai că s-a menținut constant în ciuda frământărilor, ci, de fapt, a crescut rapid în a doua jumătate a anului”, a declarat Anthony Shorrocks, economist și autor al Global Wealth Report.

Cu toate acestea, diferențele de avere s-au mărit în 2020, iar Shorrocks a spus că în cazul în care creșterea prețului activelor, cum ar fi locuințele, ar fi fost eliminată din analiză, „atunci bogăția globală a gospodăriilor ar fi putut scădea”.

Potrivit raportului, bogăția globală totală a crescut cu 7,4%.

De la începutul secolului al XXI-lea, numărul persoanelor cu avere cuprinsă între 10.000 și 100.000 de dolari s-a triplat, de la 507 milioane în 2000 la 1,7 miliarde la mijlocul anului 2020.

Autorii studiului spun că majorarea averilor arată „prosperitatea în creștere a economiilor emergente, în special China, și expansiunea clasei de mijloc în țările dezvoltate”.

„Nu putem nega că acțiunile întreprinse de băncile centrale și guverne pentru a organiza programe de transfer masiv de venituri, astfel încât să sprijine indivizii și cele mai afectate afaceri de pandemie, și prin scăderea dobânzilor, au reușit cu succes să evite o criză globală majoră. Scăderea ratei dobânzilor de către băncile centrale probabil a avut cel mai mare impact”, a spus Nannette Hechler-Fayd’herbe, director pentru investiții la o companie de credit.

„Este un motiv important pentru creșterea prețurilor la acțiuni și case, iar acestea se traduc direct în evaluările noastre privind averea gospodăriilor”.

Însă tot aceasta mai spune că intervențiile „au avut un cost mare”.

„Datoria publică raportată la PIB a crescut cu 20 de puncte procentuale sau chiar mai mult în toată lumea. Plățile generoase din sectorul public către gospodării a însemnat că veniturile suplimentare au fost relativ stabile și chiar au crescut în unele țări”, a mai spus economistul.

#COVID-19 #milionari #pandemie

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.