În pofida pagubelor economice cauzate de pandemia Covid-19, bogăția globală a crescut. Astfel, peste cinci milioane de oameni au devenit milionari, în întreaga lume, în 2020, scrie BBC.

În timp ce mulți oameni săraci au devenit și mai săraci, numărul milionarilor a crescut, la nivel global, cu 5,2 milioane persoane, la 56,1 milioane, arată Global Wealth Report, întocmit de Credit Suisse.

În 2020, mai mult de 1% dintre adulții din întreaga lume au devenit milionari.

Creșterea piețelor bursiere și majorarea prețurilor locuințelor au contribuit la creșterea averilor.

Crearea bogăției părea a fi „complet detașată” de necazurile economice ale pandemiei, spun realizatorii studiului.

„Pandemia a avut un impact acut pe termen scurt pe piețele globale, dar, acest lucru a fost în mare parte inversat până la sfârșitul lunii iunie 2020. Bogăția globală nu numai că s-a menținut constant în ciuda frământărilor, ci, de fapt, a crescut rapid în a doua jumătate a anului”, a declarat Anthony Shorrocks, economist și autor al Global Wealth Report.

Cu toate acestea, diferențele de avere s-au mărit în 2020, iar Shorrocks a spus că în cazul în care creșterea prețului activelor, cum ar fi locuințele, ar fi fost eliminată din analiză, „atunci bogăția globală a gospodăriilor ar fi putut scădea”.

Potrivit raportului, bogăția globală totală a crescut cu 7,4%.

De la începutul secolului al XXI-lea, numărul persoanelor cu avere cuprinsă între 10.000 și 100.000 de dolari s-a triplat, de la 507 milioane în 2000 la 1,7 miliarde la mijlocul anului 2020.

Autorii studiului spun că majorarea averilor arată „prosperitatea în creștere a economiilor emergente, în special China, și expansiunea clasei de mijloc în țările dezvoltate”.

„Nu putem nega că acțiunile întreprinse de băncile centrale și guverne pentru a organiza programe de transfer masiv de venituri, astfel încât să sprijine indivizii și cele mai afectate afaceri de pandemie, și prin scăderea dobânzilor, au reușit cu succes să evite o criză globală majoră. Scăderea ratei dobânzilor de către băncile centrale probabil a avut cel mai mare impact”, a spus Nannette Hechler-Fayd’herbe, director pentru investiții la o companie de credit.

„Este un motiv important pentru creșterea prețurilor la acțiuni și case, iar acestea se traduc direct în evaluările noastre privind averea gospodăriilor”.

Însă tot aceasta mai spune că intervențiile „au avut un cost mare”.

„Datoria publică raportată la PIB a crescut cu 20 de puncte procentuale sau chiar mai mult în toată lumea. Plățile generoase din sectorul public către gospodării a însemnat că veniturile suplimentare au fost relativ stabile și chiar au crescut în unele țări”, a mai spus economistul.

#COVID-19 #milionari #pandemie

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.