Valoarea Bitcoin a scăzut marţi sub pragul de 30.000 de dolari, pentru prima dată de la sfârşitul lunii ianuarie. Criptomoneda este afectată de recentă campanie demarată de autorităţile chineze împotriva criptomonedelor.

În jurul orei 12.50 GMT, un Bitcoin se tranzacţiona la 29.950 de dolari, cu 9,25% sub cotaţia înregistrată luni seara, după ce anterior a coborât până la 29.334 dolari, cea mai scăzută valoare înregistrată după data de 27 ianuarie 2021.

Cea mai importantă monedă digitală este cotată în prezent la 2,2% peste valoare înregistrată la începutul anului, dar s-a prăbuşit cu 54% comparativ cu maximul istoric de 64.870 de dolari atins la mijlocul lunii aprilie.

Guvernul chinez derulează o campanie activă pentru a frâna minarea de Bitcoin. Potrivit mai multor producători de criptomonede, furnizorii de energie din provincia chineză Sichuan au primit ordinul de a înceta să mai furnizeze electricitate firmelor care se ocupă cu minarea de bitcoin.

Consumul mare de energie, generat prin arderea de combustibili fosili, este o problemă de durată a bitcoin. Firmele care se ocupă cu minarea de criptomonede utilizează sute de computere care funcţionează non-stop pentru a verifica tranzacţiile cu bitcoin.

Cu toate acestea, cea mai importantă criptomonedă a început anul 2021 pe o notă optimistă, graţie intrării pe piaţă a unor companii de tip mainstream şi a unor mari investitori precum băncile de pe Wall Street şi constructorul auto Tesla Inc. La rândul lor, unii investitori individuali considerau criptomonedele ca un instrument bun pentru plasarea unei părţi din economiile acumulate în timpul pandemiei. Rezultatul, valoarea de piaţă a celor peste 7.000 de criptomonede urmărite de firma CoinGecko a ajuns la un vârf de 2.600 miliarde de dolari la începutul lunii mai. A

#bitcoin #criptomonede

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.