Valoarea Bitcoin a scăzut marţi sub pragul de 30.000 de dolari, pentru prima dată de la sfârşitul lunii ianuarie. Criptomoneda este afectată de recentă campanie demarată de autorităţile chineze împotriva criptomonedelor.

În jurul orei 12.50 GMT, un Bitcoin se tranzacţiona la 29.950 de dolari, cu 9,25% sub cotaţia înregistrată luni seara, după ce anterior a coborât până la 29.334 dolari, cea mai scăzută valoare înregistrată după data de 27 ianuarie 2021.

Cea mai importantă monedă digitală este cotată în prezent la 2,2% peste valoare înregistrată la începutul anului, dar s-a prăbuşit cu 54% comparativ cu maximul istoric de 64.870 de dolari atins la mijlocul lunii aprilie.

Guvernul chinez derulează o campanie activă pentru a frâna minarea de Bitcoin. Potrivit mai multor producători de criptomonede, furnizorii de energie din provincia chineză Sichuan au primit ordinul de a înceta să mai furnizeze electricitate firmelor care se ocupă cu minarea de bitcoin.

Consumul mare de energie, generat prin arderea de combustibili fosili, este o problemă de durată a bitcoin. Firmele care se ocupă cu minarea de criptomonede utilizează sute de computere care funcţionează non-stop pentru a verifica tranzacţiile cu bitcoin.

Cu toate acestea, cea mai importantă criptomonedă a început anul 2021 pe o notă optimistă, graţie intrării pe piaţă a unor companii de tip mainstream şi a unor mari investitori precum băncile de pe Wall Street şi constructorul auto Tesla Inc. La rândul lor, unii investitori individuali considerau criptomonedele ca un instrument bun pentru plasarea unei părţi din economiile acumulate în timpul pandemiei. Rezultatul, valoarea de piaţă a celor peste 7.000 de criptomonede urmărite de firma CoinGecko a ajuns la un vârf de 2.600 miliarde de dolari la începutul lunii mai. A

#bitcoin #criptomonede

Funcționarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne ar putea avea dreptul să desfășoare activități remunerate în sectorul privat, în afara orelor de program. Propunerea se regăsește într-un proiect de lege elaborat de MAI, care prevede modificarea Legii privind funcționarul public cu statut special, notează BANI.MD.

Potrivit proiectului, activitatea suplimentară ar putea fi desfășurată cu acordul angajatorului, dacă aceasta nu are legătură directă cu atribuțiile de serviciu, iar compania privată nu este controlată, subordonată sau de competența autorității în care este angajat funcționarul.

Funcționarul care intenționează să desfășoare o activitate externă va trebui să-și informeze în scris conducătorul instituției înainte de începerea acesteia. Proiectul include printre activitățile permise și cele științifice, didactice, de instruire, creație sau practică medicală, precum și participarea la anumite proiecte finanțate din surse externe nerambursabile.

În același timp, angajații cu statut special nu vor putea administra o persoană juridică de drept privat cu scop lucrativ și nu vor putea desfășura activitate de întreprinzător. Ei vor putea însă deține calitatea de fondator sau asociat al unei societăți comerciale, dacă activitatea acesteia nu are legătură directă sau indirectă cu atribuțiile de serviciu și nu generează conflicte de interese.

MAI argumentează necesitatea modificărilor prin faptul că activitățile externe declarate de angajații ministerului sunt, în mare parte, remunerate, principala motivație fiind obținerea unor venituri suplimentare. Studiul realizat de minister a identificat inclusiv activități agricole și gospodărești generatoare de venit, activități comerciale, activități online și administrarea unor întreprinderi.

Autorii proiectului susțin că actualul cadru legislativ nu oferă un mecanism suficient de clar pentru stabilirea compatibilității unei activități externe înainte ca aceasta să fie începută. Prin noile prevederi se propune un mecanism de notificare, evaluare, autorizare, evidență și monitorizare a activităților externe.