Natalia Gavrilița, a vorbit despre reforma sistemului de justiție, lupta împotriva corupției și gestionarea pandemiei de COVID 19, în cadrul briefingului comun cu Vicepreședintele Comisiei Europene, Josep Borrell. Totodată, prim-ministra a declarat că vizita sa la Bruxelles are menirea să relanseze dialogul dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Vă invităm să citiți mesajul integral al prim-ministrei.

Excelența dumneavoastră, dle Borrell,

Vă mulțumesc foarte mult pentru invitația Dvs. la Bruxelles. A fost o plăcere și onoare să ne întâlnim și să discutăm deschis despre relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Mă bucur să am prima vizită în străinătate în calitate de prim-ministru al Republicii Moldova la Bruxelles.

După ani de eșecuri și evoluții îngrijorătoare în democrația noastră, în sistemul nostru de justiție și după mai multe valuri devastatoare de corupție, țara mea are acum o oportunitate unică de a se reconstrui și de a se curăța. Aceasta este o mare șansă pentru cetățenii Republicii Moldova, iar UE este partenerul nostru esențial în calea noastră spre redresare.

Sunt aici pentru a relansa dialogul dintre țara mea și Uniunea Europeană. Parteneriatul nostru este unul puternic, dar cred că este loc pentru o cooperare și mai profundă și pentru legături politice, economice și sectoriale mai puternice. Sunt convinsă că acest parteneriat este cheia prosperității țării noastre și sper că vom continua să consolidăm cooperarea.

Am discutat cu Înaltul Reprezentant Borrell agenda reformelor în care este angajată Republica Moldova. În lunile următoare ne vom concentra asupra:

Continuare, reformei sistemului de justiție și a luptei împotriva corupției

– continuării reformei sistemului de justiție și a luptei împotriva corupției;

– gestionarea pandemiei COVID-19;

– promovarea redresării economice și a condițiilor pentru creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă

– consolidarea instituțiilor statului și reziliența țării.

Mă bucur foarte mult că UE sprijină Moldova pe fiecare dintre aceste priorități.

Cu referire la reforma justiției, țin să menționez că suntem în contact strâns cu UE și Consiliul Europei și așteptăm cu nerăbdare să ne actualizăm dialogul în acest domeniu. Mă voi întâlni cu comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, pentru a discuta despre planurile concrete pentru reforma justiției. Aceasta este o prioritate absolută pentru țara noastră.

Ceea ce ține de gestionarea pandemiei de COVID 19, suntem recunoscători UE și statelor sale membre pentru sprijinul în furnizarea de echipamente medicale, vaccinuri și alte materiale necesare pentru susținerea sistemului nostru de sănătate în ultimele luni. Multe vieți au fost salvate datorită acestui sprijin, iar cetățenii moldoveni sunt extrem de recunoscători pentru aceasta.

În ceea ce privește economia – UE a oferit Moldovei un plan generos de redresare economică de până la 600 milioane euro în subvenții, împrumuturi, garanții și investiții. Acest sprijin este esențial pentru a menține economia Republica Moldovei funcțională și rezistentă. Vrem să creștem investițiile în țara noastră, să îmbunătățim climatul de afaceri, să demonopolizăm economia, să facilităm transformarea digitală și să folosim toate resursele acordate Moldovei pentru a stimula o economie mai ecologică și mai durabilă.

Ne vom concentra în continuare pe buna guvernare, pe consolidarea capacității noastre instituționale, dar și pe securitate și reziliență. Mă bucur că există deschidere din partea UE pentru a actualiza dialogul de securitate și cooperarea cu Republica Moldova. Combaterea amenințărilor hibride, îmbunătățirea securității cibernetice, reformarea instituțiilor cheie din sectorul securității, discutarea altor probleme regionale urgente ar trebui să fie pe agenda acestui dialog.

Realitatea.md amintește că, prim-ministra, Natalia Gavrilița, se va afla în perioada 27-28 septembrie curent, într-o vizită de lucru la Bruxelles, fiind prima deplasare a șefei Cabinetului de miniștri de la Chișinău, de la preluarea mandatului.

Deplasarea în străinătate a Nataliei Gavrilița este efectuată la invitația Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell Fontelles.

#Bruxelles #discurs #Josep Borrell #Natalia Gavrilita

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.