Patru camere de (e) justiție la distanță au fost lansate de Agenția ONU pentru Combaterea Drogurilor și Criminalității din Moldova și Administrația Națională a Penitenciarelor. Acestea au fost construite în cele mai supraaglomerate centre de detenție din țară. Astfel, camere au fost deschise în Penitenciarul nr.11-Bălți, Penitenciarul nr.13-Chișinău, Penitenciarul nr.9-Cahul și Penitenciarul nr.17-Rezina. Costurile totale au ajuns la circa 60 000 de dolari.

Totodată, fiecare cameră are cabine echipate cu tehnică de organizare a videoconferințelor, prin intermediul cărora persoana în detenție sau cea aflată sub urmărire penală poate participa la ședința de judecată, poate discuta cu avocatul său ori cu procurorul și, desigur, să comunice online cu familia, rudele sau prietenii.

De asemenea, cabinele sunt separate prin geam de sticlă cu interfon, astfel încât avocații și procurorii pot veni la instituția penitenciară pentru a vorbi cu persoanele aflate în detenție sau sub urmărire penală, fără a avea contact fizic cu acestea. În plus, minorii aflați în izolatoarele penitenciarelor au acces în continuare la educație, având posibilitatea să participe la ore online.

În cabină, sunt respectate toate măsurile anti-COVID-19, fiind asigurată cu sistem de ventilare, lampă germicidă și dozator cu dezinfectant. Un alt aspect important este că noile cabine asigură și confidențialitatea discuțiilor purtate aici, indiferent că au loc online sau offline, pentru că întreaga cabină este izolată fonic.

Simon Springett, Coordonator Rezident ONU în Moldova, a subliniat că în pofida implementării mai multor măsuri procedurale și restrictive, riscul introducerii COVID-19 în închisorile din Moldova, ca și în alte țări, rămâne unul mare.

„De asemenea, aș dori să subliniez necesitatea unei implicări comune și a unei coordonări între diferite instituții guvernamentale și neguvernamentale, cum ar fi judecătorii, procurorii, ofițerii de poliție, avocații și mediatorii pentru a transpune în practică acele camere care au fost renovate și dotate cu sprijinul UNODC pentru garantarea respectării și acordării tuturor drepturilor omului, inclusiv dreptul la o justiție”, a conchis acesta.

Și Ina Tcaci, Coordonatoare de Programe în cadrul Agenției ONU pentru Combaterea Drogurilor și Criminalității în Moldova, a menționat că realizarea acestui proiect nu ar fi fost posibilă fără deschiderea și implicarea Administrației Naționale a Penitenciarelor, dar și a conducerii si a angajaților fiecăruia dintre cele patru penitenciare

„Prin implementarea camerelor de (e)justiție la distanță, Republica Moldova se aliniază la standarde și reguli minime a ONU cu privire la detenția persoanelor, precum Regulile Nelson Mandela, Regulile Tokyo, Regulile Bangkok, Declarația de la Doha, dar și recomandările cu prevenirea răspândirii COVID-19 în locurile de detenție” , a declarat Ina Tcaci.

Victoria Galagan se află în detenție în Penitenciarul nr.11-Bălți de mai mulți ani, iar cabina dotată cu sistem de teleconferință îi va asigura comunicarea cu fiicele sale și nepoții săi, care se află în Franța. Victoria a avut deja câteva întâlniri online și spune că fiecare dintre acestea îi dă putere să meargă înainte pentru viața care va urma după ispășirea pedepsei cu închisoarea.

De la începutul pandemiei COVID-19, administrația penitenciarelor din Republica Moldova s-a confruntat cu numeroase cereri de escortare a persoanelor în detenție la oficiul procurorului, instanțele de judecată sau instituții publice pentru a continua procesul de judecată sau cel de urmărire penală.

#confidentialitate #COVID-19 #ONU

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.