Dumitru Robu și Victoria Furtună sunt doi candidați aleși de membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) în ședința extraordinară de miercuri, 6 octombrie curent, pentru funcția de procuror general interimar, în contextul în care Alexandr Stoianoglo a fost suspendat pe perioada urmăririi penale pornite pe patru capete de acuzare.

Ambii procurori propuși au fost prezenți la CSP și au fost invitați în sală. Președinta CSP, Angela Motuzoc, inițial i-a întrebat dacă sunt de acord să participe la această desemnare, la care ambii și-au dat acordul.

În urma răspunsului afirmativ, li s-a mai propus să le fie oferită o pauză pentru a-și putea pregăti anumite discursuri cu privire la perspectivele pe care le văd în raport cu exercitarea interimatului funcției a șefiei Procuraturii Generale.

Astfel, ședința extraordinară a fost întreruptă până la ora 15:30.

Dumitru Robu a mai exercitat anterior funcția de procuror general interimar în 2019, atunci când Blocul ACUM (Platforma DA și PAS) era în coaliție cu PSRM. El activează în sistem din anul 2013 și și-a început cariera în Secția de combatere trafic de ființe umane din cadrul Procuraturii Generale. Trei ani mai târziu, a devenit procuror anticorupție. Este cunoscut opiniei publice pentru dosare de rezonanță, cum ar fi cel al „parcărilor cu plată din Chișinău” în care a fost vizat fostul primar Dorin Chirtoacă.

Victoria Furtună, la fel, este cunoscută opiniei publice pentru dosare de rezonanță și, coincidență, dar anume ea a preluat gestionarea celui cu „parcările cu plată din Chișinău”. Se știe că este procuroră din 2008 în cadrul Procuraturii sectorului Botanica, municipiul Chișinău, după care în 2016 a venit și ea la Procuratura Anticorupție.

De ce a fost reținut Alexandr Stoianoglo? Documentul de la care a pornit totul într-o zi

#CSP #procuror general

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.