Candidatul desemnat de Partidul Acasă Construim Europa (PACE), la funcția de primar al municipiului Bălți, Ion Starciuc, a depus actele la Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Bălți. Informația a fost confirmată pentru IPN de secretarul Consiliului, Viorica Cemîrtan.

Ion Starciuc este președinte al Organizației Teritoriale PACE din Bălți, secretar general pe zona nord. Este jurist de profesie. Are studii superioare, fiind licențiat în drept în cadrul Institutului Nistrean de Economie și Drept, este absolvent al Universității de Politehnică din Timișoara, inginer în construcții, având o experiență de mai bine de zece ani în domeniul construcțiilor în cadrul unei companii private.

Primul candidat, care a depus actele de înregistrare este reprezentantul PAS, deputatul, Boris Marcoci. Au solicitat liste de subscripție pentru colectarea semnăturilor și patru pretendenți care își propun să candideze neafiliat politic. Este vorba despre: Nicolae Chirinciuc, Arina Spătaru, Nicolae Grigorișin și Alexandru Litvinenco.

Candidații independenți trebuie să fie susținuți de cel puțin 5% din numărul alegătorilor din circumscripție.

Alegerile primarului municipiului Bălți vor avea loc la 21 noiembrie. Alegeri locale noi se vor desfășura și în alte 14 localități din țară la această dată.

#alegeri #Balti #Ion Straciuc #PACE

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.