Indicele global al preţurilor la produsele alimentare a crescut în septembrie, pentru a doua lună consecutiv, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, influenţat de scumpirile la cereale şi uleiuri vegetale, a anunţat joi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În luna septembrie 2021, acest indice a crescut până la 130 puncte, cel mai ridicat nivel înregistrat după luna septembrie 2011, cu 1,2% peste nivelul înregistrat în luna august a acestui an şi cu 32,8% mai mare decât în luna septembrie 2020.

În ultimul an preţul materiilor prime agricole a crescut semnificativ ca urmare a unor recolte mai mici dar şi a cererii mari venită din China.

Creşterea din ultima lună a fost stimulată în primul rând de avansul preţurilor la cereale, care au înregistrat o creştere de 2% comparativ cu luna august. În interiorul acestei categorii, preţurile la grâu au fost în frunte, cu un avans de 4% comparativ cu luna august şi un avans de 41% comparativ cu luna septembrie a anului trecut, din cauza unor disponibilităţi limitate la export pe fondul cererii puternice.

„În rândul cerealelor importante, grâul va fi în centrul atenţiei în săptămânile următoare în condiţiile în care cererea trebuie să fie testată în raport cu creşterea rapidă a preţurilor”, a declarat economistul şef al FAO, Abdolreza Abbassian.

De asemenea, preţul uleiurilor vegetale a crescut cu 1,7% în luna septembrie comparativ cu luna august şi cu aproximativ 60% în ritm anual, în principal ca urmare a majorării cotaţiilor la uleiul de palmier, în contextul unei cereri robuste de importuri la nivel global şi a îngrijorărilor cu privire la posibilitate ca deficitul de mână de lucru să afecteze producţia în Malaezia.

Tot joi, FAO a dat publicităţii şi un set de noi estimări cu privire la producţia mondială de cereale în 2021, prognozând un maxim istoric de 2,800 miliarde de tone. Cu toate acestea FAO estimează că producţia va fi inferioară consumului global, care va fi unul de 2,811 miliarde tone, în condiţiile în care FAO şi-a majorat estimările privind cantităţile de grâu ce vor fi utilizate ca nutreţ pentru animale.

FAO se aşteaptă în prezent ca o cantitate de 776,7 milioane de tone de grâu să fie recoltate în 2021, în condiţiile în care producţiile mai mari din Europa de Est şi Australia au compensat diminuarea producţiei în Canada şi Federaţia Rusia.

#produse alimentare

Elvețienii au respins duminică prin vot, după cum se anticipa, o inițiativă promovată de dreapta naționalistă, etichetată drept pro-rusă de adversari, care viza consolidarea neutralității țării, scrie antena3.ro.

Această inițiativă urmărea să înscrie în Constituție o politică de neutralitate consolidată și să excludă orice alianță cu o organizație militară și orice reluare a sancțiunilor economice împotriva unor terțe țări, cu excepția celor decise de ONU.

Propunerea a fost respinsă în mod covârșitor, 71% dintre voturi fiind împotrivă, conform unei proiecții inițiale a institutului de sondare gsf.bern, publicată la 30 de minute după închiderea ultimelor secții de votare.

Deputat socialist: Rămânem neutri, dar putem adera la sancțiunile anti-Rusia

„Rezultatul arată că rămânem angajați față de această politică de neutralitate, care permite Elveției să reia sancțiunile și să se poziționeze în lume”, a comentat Laurence Fehlmann Rielle, un membru socialist al parlamentului, la televiziunea publică elvețiană RTS.

Înrădăcinată în istoria Elveției de secole, neutralitatea țării este înscrisă în Constituția Federală încă din 1848. În baza acestei prevederi, națiunea nu se implică în războaiele dintre state.

Totuși, Elveția s-a raliat sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Moscovei, în urma invaziei ruse din Ucraina. De asemenea, țara a avut primul său mandat ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în 2023 și 2024. Aceste aspecte au plasat chestiunea neutralității elvețiene în centrul dezbaterilor politice și mediatice.

Tabăra „neutralității flexibile” a câștigat la vot

Astfel, s-au profilat două tabere. Cei care susțin o neutralitate flexibilă apără capacitatea Confederației de a-și adapta politica la circumstanțe. Această logică a determinat Elveția să colaboreze cu NATO, fără a fi membră.

Neutralitatea „a fost întotdeauna folosită cu un anumit grad de flexibilitate”, a declarat recent ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis.

„Neutralitatea nu înseamnă că Elveția se uită în altă parte atunci când există o încălcare a normelor internaționale”, a mai spus el în timpul campaniei.

De cealaltă parte se află organizația suveranistă Pro Suisse, care a lansat inițiativa supusă votului, duminică. Aceasta, alături de Uniunea Democratică de Centrul (UDC), un partid naționalist de dreapta și cea mai mare forță politică a țării, se pronunță în favoarea unei interpretări mai stricte a neutralității.