Un prim pas pentru rezolvarea crizei politice care a început cu mai bine de o lună în urmă în România ar putea fi făcut chiar azi, 11 octombrie curent, când președintele țării vecine, Klaus Iohannis, a chemat partidele parlamentare la Cotroceni pentru consultări, după ce Guvernului condus de Florin Cîțu i-a fost retrasă încrederea în Parlament prin moțiune de cenzură.

Totul a început după ce ministrul justiției, Stelian Ion, a fost remaniat în mod neașteptat de premier, la 1 septembrie, iar câteva zile mai târziu, în semn de protest, toți miniștrii USR au ieșit din guvern. Urmare a destrămării coaliției de guvernare, cabinetul Cîtu a fost demis săptămâna treuctă in Parlament, iar azi toți ochii vor fi pe Palatul Cotroceni. Partidele parlamentare vin în fața președintelui cu propunerile lor pentru soluționarea crizei politice, care intervine într-un moment complicat al pandemiei.

Ca procedură, în urma consultărilor, președintele desemnează un candidat pentru funcția de premier. Acesta are 10 zile să meargă în Parlament cu echipa și programul de guvernare, pentru a cere un vot de încredere.

La finalul consultărilor de luni, care încep la prânz, șeful statului ar putea ieși, teoretic, cu numele unui nou premier. Sunt patru variante pe masă:

guvern minoritar PNL-UDMR, susținut de PSD
refacerea coaliției, deci un guvern PNL-USR-UDMR
un guvern PSD-PNL-UDMR
un guvern tehnocrat

Cel mai probabil, însă, va exista și o a doua rundă de consultări la Cotroceni. Această primă discuție cu partidele pare să aibă mai degrabă un rol de tatonare a terenului politic și probabil nu va avea o concluzie. Este posibil ca șeful statului să le dea partidelor un răgaz pentru negocieri până să convoce noi consultări.

Programul consultărilor

Ora 12:00 – Partidul Național Liberal (PNL).

Liderul PNL, Florin Cîțu, va face face ulterior declarații la sediul PNL, la ora 13:30.

Ora 13:00 –Partidul Social Democrat (PSD)

Înainte de a merge la consultări, la ora 10:00, se întrunește Consiliul Politic Național al partidului, care va decide exact ce poziție adoptă.

Ora 14:00 – Uniunea Salvați România (USR)

Liderul USR, Dacian Cioloș, va face declarații înainte de consultări, la ora 12:30.

Ora 16:00 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Ora 16:30 – Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR)

Ora 17:00 – Minoritățile naționale reprezentate în Parlament.

Este posibil ca la finalul zilei să facă declarații și președintele Klaus Iohannis.

Șanse minime de a avea azi o nominalizare de premier

„Orice persoană susținută de o majoritate parlamentară poate să devină premier, evident. Așa scrie în Constituție. Nu există nicio piedică”, a declarat Klaus Iohannis.

La sfârșitul săptămânii trecute, liberalii și-au schimbat strategia, ei spun că au „flexibilizat-o”, astfel că merg la Cotroceni fără o propunere de premier, o schimbare radicală față de hotărârea de neclintit pe care o afișau până de curând de a merge tot cu Florin Cîțu ca propunere de premier. Decizia în forul de conducere a fost însă că în momentul în care vor reuși să stabilească o majoritate parlamentară, îl vor propune din nou pe Florin Cîțu. Liberalii trebuie să înceapă negocieri pentru învestirea unui nou guvern, dar și pentru șefia Camerei Deputaților, pentru că Ludovic Orban ar urma să-și depună demsia. Sunt voci care spun că nu e exclus ca șefia Camerei Deputaților să fie folosită în negocieri.

Pe de altă parte, social-democrații stabilesc dimineață dacă participă sau nu la consultările de la Palatul Cotroceni. Se analizează și condițiile în care PSD ar putea susține un guvern minoritar. Potrivit surselor Digi24, temerea social-democraților ar fi că președintele ar putea sa le încredințeaze lor guvernarea, iar în acest context, preferă să susțină din umbră un guvern minoritar condus de un premier mai degrabă tehnocrat. PSD nu va merge, cel mai probabil, la consultările de la Cotroceni, cu o propunere de premier, însă o decizie va fi luată luni dimineaţă în Consiliul Politic Naţional al partidului, a declarat, duminică, preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Vasile Dîncu.

Nici USR nu va merge la Cotroceni cu un nume de prim-ministru, ci cu o listă de reforme. USR se reunește în ședință înainte de consultările de la Cotroceni. Liderii partidului vor merge la discuția cu președintele Klaus Iohannis cu un pachet de reforme, aceasta fiind una din condițiile pentru a se întoarce la guvernare. În cea mai recentă ieșire publică, președintele Iohannis s-a arătat foarte critic la adresa USR, despre care a spus că „s-a dat mare partid reformist și a abandonat guvernarea”. Pe de altă parte, Dacian Cioloș și Florin Cîțu nu au discutat până în prezent, deși proaspătul lider USR i-a scris un SMS săptămâna trecută premierului interimar, iar acesta i-ar fi zis că rămâne „să se audă”.

#Florin Citu #Klaus Iohannis #Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.