Mai multe universități și colegii din țară vor primi finanțare în cadrul Proiectului Învățământul Superior din Moldova, implementat de Ministerul Educației și Cercetării, cu suportul Băncii Mondiale.

Instituțiile beneficiare vor fi selectate în bază de concurs, anunță reprezentanții Ministerului Educației.

„Sunt eligibile instituțiile de învățământ superior publice și colegiile pedagogice care pregătesc specialiști în domeniile: Ştiinţe ale educaţiei, Inginerie şi activităţi inginereşti, Tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor şi Sănătate. Valoarea totală a programului este de 24,7 mln. de euro, iar banii vor putea fi utilizați pentru modernizarea și dotarea sălilor de studii, laboratoarelor și centrelor de cercetare. Investițiile în infrastructura universităților și colegiilor vor îmbunătăți substanţial calitatea mediului de predare-învățare în cadrul instituțiilor de învățământ. De asemenea, Anatolie Topală a subliniat că acest proiect își propune să ajute instituțiile de învățământ superior să-și îmbunătățească programele de studii, pentru ca acestea să corespundă cerințelor pieței forței de muncă”, se mai arată în comunicat.

Fiecare dintre instituțiile de învățământ superior eligibile va putea beneficia de o sumă maximă de 2,15 mln. euro, iar fiecare colegiu pedagogic eligibil – de o sumă maximă de 900 mii euro.

În rezultatul concursului, de finanțare vor beneficia 9 instituții de învățământ superior și 6 colegii pedagogice care pregătesc specialiști în domeniile eligibile pentru acest proiect.

„Universitățile și colegiile pot depune formularul de concurs până pe data de 13 decembrie 2021. Pentru informații adiționale privind procedura și condițiile de aplicare poate fi consultat Manualul Operațional al Programului de Îmbunătățire a Învățământului Superior (HEIPOM): HEIPOM în versiune română. HEIPOM în versiune engleză”, este precizarea responsabililor ministerului de resort.

Proiectul Învățământul Superior din Moldova a fost lansat în anul 2020 și prevede intervenții sistemice pentru îmbunătățirea calității, finanțării și managementului învățământului superior.

Proiectul se va încheia în 2025, valoarea creditului acordat de Banca Mondială pentru realizarea acestuia fiind de 35,7 mln. de euro.

#banca mondiala #investitii #MEC

Norvegia pregătește extinderea restricțiilor privind accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale, astfel încât interdicția să vizeze și anumite jocuri online și aplicații de mesagerie. Proiectul de lege este aproape finalizat și urmează să fie transmis Parlamentului până la sfârșitul anului, a anunțat luni Guvernul norvegian, potrivit Euronews.

Noile reguli ar urma să se aplice nu doar platformelor tradiționale de socializare, ci și serviciilor digitale considerate riscante pentru copii. Printre platformele care ar putea intra sub incidența restricțiilor se numără TikTok, Snapchat și Roblox.

Autoritățile norvegiene susțin că măsurile urmăresc să protejeze copiii de conținutul dăunător, funcționalitățile care pot crea dependență, publicitatea ilegală și contactele nedorite cu persoane necunoscute.

„Siguranța copiilor trebuie să fie pe primul loc”, a declarat ministrul norvegian al Copiilor și Familiei, Lene Vågslid, precizând că elaborarea legislației este aproape de finalizare.

Inițial, jocurile online și aplicațiile de mesagerie urmau să beneficieze de excepții mai largi. Guvernul a decis însă ca fiecare platformă să fie evaluată în funcție de riscurile pe care le prezintă pentru minori. Serviciile considerate inofensive, precum aplicațiile de mesagerie utilizate pentru comunicarea în cadrul școlii, ar putea rămâne accesibile.

Potrivit proiectului, companiile de tehnologie vor fi responsabile de verificarea vârstei utilizatorilor, iar sistemele folosite în acest scop vor trebui să respecte normele europene privind protecția datelor.

Guvernul norvegian a propus inițial, în 2025, stabilirea vârstei minime de acces la rețelele sociale la 15 ani, însă în aprilie 2026 a ridicat pragul la 16 ani. Proiectul a fost supus ulterior consultărilor publice în Norvegia și în Spațiul Economic European.

Norvegia se alătură astfel altor state europene care încearcă să limiteze accesul minorilor la platformele digitale. Danemarca a adoptat restricții similare, iar Spania urmărește introducerea unei interdicții pentru copiii sub 16 ani. În Franța, o măsură care prevedea limitarea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale a fost respinsă de Consiliul Constituțional, pe fondul preocupărilor legate de libertatea de exprimare.

La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană a propus în septembrie adoptarea unui act legislativ privind protecția copiilor în mediul digital, care ar putea introduce restricții bazate pe vârstă pentru rețelele sociale, jocurile online și alte servicii digitale.