În condițiile în care prețul gazelor este în creștere, companiile de producere a energiei electrice iau în considerare revenirea la utilizarea cărbunelui pentru producerea electricității, informează Realitatea.md cu referire la Euronews.

Potrivit sursei, în Europa prețul la cărbune a crescut vertiginos în ultimele luni, chiar dacă mai puțin decât prețurile la gaze, dar ar duce la micșorări de cheltuieli în cazul utilizării cărbunelui.

Prețul la cărbune aproape s-a dublat față de cel de la începutul anului, iar prețul la gaze este aproape de patru ori mai mare decât la începutul lui 2021.

Înainte de noua rundă din noiembrie a negocierilor Națiunilor Unite, în Scoția, privind schimbările climaterice, UE a încurajat marii poluatori ai mediului să-și asume noi scopuri ambițioase și să renunțe la energia obținută prin arderea cărbunelui.

UE are un sistem de verificare a emisiilor de gaze, instrument principal pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, care acuză centralele electrice și fabricile pentru fiecare tonă de dioxid de carbon, pe care o emit.

Centralele electrice, care utilizează arderea gazelor, operau mai ieftin decât echivalentele lor ce utilizau cărbuni, din cauza costurilor adiționale pentru emisiile de gaze la arderea cărbunilor. Dar acest lucru s-a schimbat în iulie, curent.

„În timp ce generația cărbunelui European a fost strâmtorată de prețurile record la începutul verii, prețurile la gaze au crescut, ceea ce a dus la utilizarea alternanței dintre gaze și cărbune”, spune un analist de la Bank of America.

Prețurile mari la gaze la fel a determinat revenirea la petrol în Marea Britanie, unde cărbunele constituie 2% din mixul de resurse, iar țara se confruntă cu un deficit de surse de electricitate pentru această iarnă.

În Germania, centralele pe cărbune și centralele pe gaz au început să utilizeze mai mult cărbunele brun. Acesta este mai ieftin decât produsele petroliere, dar a fost exclus de pe piață după creșterea taxelor la permisele de carbon.

„Tranziția la electricitate are loc, dar nu în regimul de urgență necesar: emisiile de gaze sunt în direcție greșită”, a menționat liderul de programe globale Ember, Dave Jones.

În Germania se folosește tot mai des combinația dintre cărbune și cărbunele brun la generarea energiei electrice.

#cărbune #centrale electrice #UE

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.