„În cazul în care lucrurile se complică din punct de vedere al alimentării cu gaze naturale, România nu va abandona Republica Moldova. Este vorba de contractele pe care le negociază Republica Moldova cu partenerii tradiţionali, dar România nu va abandona fraţii de peste Prut, nu va abandona niciodată Republica Moldova în plină iarnă”. Declarațiile au fost făcute de europarlamentarul Rareş Bogdan la emisiunea „Punctul pe AZi” în platoul TVR Moldova, unde a participat și europarlamentarul Eugen Tomac.

Eurodeputatul român a precizat că Guvernul de la Bucureşti, pe fondul crizei energetice fără precedent la nivel european, ia în calcul să alimenteze cu gaze naturale Republica Moldova prin gazoductul Iaşi- Chişinău. „Este o chestiune la care se lucrează. Este un grup de lucru din care fac parte oficiali de la Bucureşti, dar şi vicepremierul Republicii Moldova. De asemenea, România va ajuta Republica Moldova cu alimentarea cu păcură. Sunt lucruri importante pe care România le face. Asta pe lângă companii româneşti, de stat sau private, listate la bursă, care îşi îndreaptă atenţia spre Republica Moldova datorită noilor instituţii de la Chişinău şi vor să treacă Prutul. Sunt lucruri importante şi cetăţeanul Republicii Moldova trebuie să înţeleagă că acestea sunt lucruri direct condiţionate de votul acordat în urmă cu trei luni de zile”, a spus Rareş Bogdan.

Potrivit europarlamentarului, tot acest ajutor al statului român oferit cetăţenilor Republicii Moldova, dar şi autorităţilor, există pentru că încrederea în instituţiile statului Republica Moldova, în preşedintele Maia Sandu, în premierul Natalia Gavriliţa şi în preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, este la cel mai ridicat nivel din 1990.

„Niciodată nu a existat această linie de putere care să fie atât de pro-europeană, atât de pro- democratică şi asta ne dă şi nouă garanţia că banii pe care îi oferă statul român sau Bruxellesul nu se duc într-un stat capturat sau pe mâna unor oligarhi”, a adăugat Rareş Bogdan.

Europarlamentarul Eugen Tomac a declarat în cadrul emisiunii că doar cei de rea-credinţă nu văd evidenţele că pe ambele maluri ale Prutului trăieşte acelaşi popor. „Problema de fond este dacă putem să fim destul de inteligenţi să fructificăm oportunităţile pe care soarta ni le-a scos în cale”, a spus Eugen Tomac care, referitor la criza energetică, a precizat că este o criză care afectează întreg continentul european şi a reiterat, la rândul lui, că România nu va abandona Republica Moldova în mijlocul acestei crize.

„Criza are foarte multe substraturi şi are foarte multe interese economice şi politice. Rusia a manipulat preţul pieţii de gaze, punând o presiune incredibilă pe ţările care cumpără de la ei. Ceea ce trebuie să ştie cetăţenii Republicii Moldova este că, în situaţii limită, nu vor rămâne singuri şi că România este dispusă ca, din puţinul pe care îl are, să ofere şi Republicii Moldova pentru a trece împreună peste această iarnă”, a conchis acesta.

#gaz #Republica Moldova #Romania

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.