Plângăcioșii responsabili

Acest tip de angajat este muncitor, profesionist și sincer îngrijorat de slujba sa. Adesea nu poate spune „nu”, nu știe să-și formuleze clar întrebările și încearcă să joace rolul „salvatorului lumii”. Își asumă sarcina de a corecta greșelile altora și îi critică pe colegii care nu știu să-și facă treaba. Plângăcioșii responsabili intră în arenă după ședințe (ei tac și dau din cap) și spun ce idioți îi înconjoară și îi încurcă să-și facă jobul. Indiferent dacă au sau nu un grup de sprijin, ei își fac griji de rezultatul final. Și o fac cum pot mai bine.

Frazele folosite

Eu așa nu mai pot;

Eu răspund pentru totul;

Chiar nimeni nu poate face acest lucru;

De ce eu trebuie să lucrez pentru alții;

Eu vin primul și plec ultimul.

Un sfat pentru patroni: dacă un angajat se vaită e necesar să vă găsiți timp și să vorbiți despre volumul de muncă și să-i oferiți un feedback constructiv. Dacă motive de a se văita nu sunt atunci e necesar de a discuta de pe poziții mai dure.

Plângăciosul subevaluat

Se plânge din tot sufletul și foarte emotiv. Din vaietele sale nu poți deduce esența problemei, dar e de înțeles că omului nu îi este bine. Această categorie de plângăcioși caută susținerea colegilor, caută aprobarea acțiunilor, dar caută și susținere emoțională. În frazele lor se atestă eroismul, dar se conformează gândurilor interioare: Acest tip de plângăcioși caută să fie lăudați. Ei pur și simplu vor ca să fie luați în seamă și să le fie apreciată contribuția lor.

Frazele folosite

Eu sunt pentru ei, dar ei…;

Iată, lor tot, dar mie nimic;

Nimeni nu a văzut, nimeni nu știe, nimeni nu-și aduce aminte cum eu….

Sfatul pentru șefi este ca o dată în săptămână să folosească frazele: Eu văd cât muncești tu, eu apreciez munca pe care o faci, eu îți sunt recunoscător pentru contribuția ta.

Continuarea articolului poate fi citită pe BANI.MD.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.