Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Obiceiuri digitale sănătoase! Cum să stai mai puțin timp pe rețelele sociale

18 Oct. 2021, 15:47
 // Categoria: Sci-tech // Autor:  Realitatea.md
18 Oct. 2021, 15:47 // Sci-tech //  Realitatea.md

Multe persoane își fac griji cu privire la timpul pe care îl alocă zilnic rețelelor sociale. În timp ce unii oameni petrec o oră, două pe zi pe Facebook, Instagram sau TikTok, alții stau, practic, continuu, spre îngrijorarea medicilor neurologi.

Comunitatea științifică nu vede cu ochi buni obiceiul oamenilor de a sta cât mai mult timp conectați la platformele virtuale de social-media și consideră că ne afundăm într-o dependență de dopamină digitală.

În data de 4 octombrie, rețelele sociale asociate gigantului Facebook (Instagram și WhatsApp), au picat timp de aproximativ șapte ore, dovedindu-ne cât de de dependenți suntem de ele și cum nu putem concepe viața fără să fim interconectați digital.

Acest eveniment a scos la lumină faptul că oamenii nu doar că sunt dependenți de activitatea în sine, ci își bazează comunicarea și relaționarea exclusiv pe aceste platforme, iar când ele sunt indisponibile, practic relațiile se rup, neavând alte mijloace de a ține legătura și dezobișnuindu-ne să procedăm altfel.

Situația e îngrijorătoare, spun medicii neurologi și psihologi de peste Ocean, care au sesizat, paradoxal, o ușurare în rândul pacienților, atunci când rețelele sociale au picat.

Oamenii se simt mai bine fără rețele sociale, dar nu pot să renunțe singuri la ele

Medicii spun că oamenii s-au simțit de-a dreptul fericiți în orele în care rețelele sociale au fost indisponibile, chiar dacă, pe moment, această defecțiune le-a adus probleme în a comunica cu cei dragi și apropiați. Per ansamblu, au fost bucuroși de această deconectare globală.

Totuși, atrag atenția specialiștii, în mod paradoxal, oamenii nu pot renunța singuri la aceste rețele. Dacă nu are loc un eveniment forțat, precum cel din 4 octombrie, dependența de mediul virtual nu îi lasă pe oameni să se deconecteze din voință proprie.

Există, însă, câteva obiceiuri digitale sănătoase pe care le putem adopta, astfel încât să ne ajutăm singuri să scăpăm de dependență.

Terapeutul John Duffy a spus că unii dintre clienții săi petrec patru sau mai multe ore pe zi pe rețelele de socializare, iar în unele cazuri extreme, acest număr de ore chiar se și dublează.

„Oamenii care se află cel mai mult pe rețelele sociale tind să fie cei mai izolați, pentru că nu se simt conectați cu adevărat. Chiar dacă trimit mesaje oamenilor, chiar dacă comentează postările oamenilor, chiar dacă postează ei înșiși, lipsește ceva în această legătură. Este din cauză că totul e digital și nu este direct interpersonal”, a spus el pentru CNN.

Duffy recomandă o „detoxifiere digitală” de o lună pentru a dezvolta o relație mai intenționată cu social media. „Oamenii cu care lucrez acum vor elimina în mod voluntar de pe telefon aplicațiile de socializare, aplicațiile de știri și orice altă aplicație inutilă pentru o curățare de o lună”.

„Constat că dacă oamenii iau o pauză de o lună, vor reuși apoi să petreacă pe rețelele sociale doar o treime din timpul pe care îl petreceau înainte de experiment”, a mai spus medicul.

De asemenea, e indicat să ne diversificăm activitățile sociale, să interacționăm în viața reală mai mult, să ne înscriem la cursuri, cum ar fi cursurile de dans, de desen, de literatura, pentru a ne ajuta să ne rupem de mediul virtual.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.