În contextul persistenței incertitudinilor legate de situația epidemiologică COVID-19 și a impactului acestora asupra pieței imobiliare, pentru perioadele următoare se anticipează o recuperare lentă a activității, potrivit raportului Băncii Naționale.

Presiunea exodului populației va continua să exercite impact negativ asupra ritmului de creștere în sectorul imobiliar, totodată având impact negativ și asupra investițiilor capitale.

Evoluția pe piața ipotecilor, în comparație cu alte tipuri de tranzacții imobiliare indică asupra efectului stimulatoriu a produselor bancare asupra activității pieței imobiliare.

Astfel, creditarea ipotecară urmează a fi unul din principalii factori de stimulare a activității pieței imobiliare.

Banca centrală mai spune că numărul de ipoteci înregistrate nu a suferit schimbări semnificative pe parcursul anului 2020, fiind înregistrate 39 682 de ipoteci – în creștere cu 0,5 la sută comparativ cu anul 2019. În acest context, pentru anul 2021 se conturează condiții speculative pe piața imobiliară, fapt ce ar putea descuraja cererea pentru bunuri imobile rezidențiale.

Deși mulți se așteptau ca după pandemie, care a redus din venituri, prețul apartamentelor va scădea, realitatea este alta. În Moldova, locuințele s-au scumpit cu aproximativ 15%. Cererea în continuare este în ascensiune, iar prețul materialelor de construcție și al mobilei, la fel, s-a majorat.

Datele Bursei Imobiliare Lara că prețul mediu al metrului pătrat la apartamente a crescut cu aproape 30 de euro, la 664 euro.

Specialiștii în imobiliare susțin că prețul imobilelor din capitală și-ar putea continua trendul ascendent pe fundalul moratoriului în construcții instituit de autoritățile municipale, a imobilelor tot mai puține date în folosință, dar și a numărului limitat de terenuri disponibile pentru construcții.

#BNM

Uniunea Europeană va începe în următoarele săptămâni procedurile de contractare, licitație și achiziție a sistemului de apărare antiaeriană cu rază medie destinat Republicii Moldova. Precizarea a fost făcută vineri de Comisia Europeană pentru TVR Moldova privind calendarul măsurii de 120 de milioane de euro, aprobată în iulie prin Facilitatea Europeană pentru Pace. Bruxelles-ul confirmă că implementarea a început deja, dar nu avansează deocamdată un termen pentru livrarea sistemului.

Între timp, echipamentele de apărare antiaeriană cu rază scurtă, finanțate prin măsurile de asistență EPF din 2024 și 2025, sunt deja în proces de achiziție. Iar echipamentele de supraveghere aeriană, finanțate prin măsura de asistență din 2023, au fost deja livrate și contribuie la capacitatea Republicii Moldova de a monitoriza situația din spațiul aerian”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand.

Precizările vin după ce, la începutul săptămânii, ministrul Apărării de la Chişinău, Anatolie Nosatîi, a spus că un sistem integrat, capabil să detecteze și să nimicească ținte aeriene, ar putea ajunge în Republica Moldova abia peste trei ani ani.

Și nici acest termen nu este sigur, a subliniat ministrul, chiar dacă atacurile cu drone se apropie tot mai mult de frontierele țării. Comisia Europeană nu a confirmat însă dacă sistemul ar putea ajunge în Republica Moldova în aproximativ trei ani și nici nu a oferit un alt termen pentru livrare.

Până atunci, Bruxelles-ul spune că alte capacități de apărare aeriană finanțate anterior prin Facilitatea Europeană pentru Pace sunt deja în diferite etape de implementare. Echipamentele antiaeriene cu rază scurtă, finanțate prin măsurile din 2024 și 2025, sunt în proces de achiziție, iar echipamentele de supraveghere aeriană prevăzute în 2023 au fost deja livrate.