Milioane de afgani, inclusiv copii, ar putea muri de foame dacă nu se iau măsuri urgente pentru a scoate Afganistanul din pragul colapsului, a avertizat un important oficial ONU, cerând deblocarea fondurilor pentru eforturi umanitare în această ţară, relatează luni Reuters.

Directorul executiv al Programului Alimentar Mondial (PAM), David Beasley, a declarat pentru Reuters că 22,8 milioane de persoane – mai mult de jumătate din populaţia de 39 de milioane de locuitori a Afganistanului – se confruntă cu o nesiguranţă alimentară acută şi se „îndreaptă către foamete”, comparativ cu 14 milioane cu doar două luni în urmă.

„Copii vor muri. Oameni vor muri de foame. Lucrurile se vor înrăutăţi mult”, a declarat el în Dubai.

„Nu ştiu cum să nu existe milioane de oameni, mai ales copii, care să nu moară în ritmul în care mergem cu lipsa finanţării şi prăbuşirea economiei”, a mai spus el.

Afganistanul a fost cufundat în criză în august după ce talibanii au înlăturat guvernul susţinut de Occident, determinând donatorii internaţionali să blocheze miliarde de dolari, bani destinaţi economiei dependente de ajutor financiar.

Criza alimentară, agravată de schimbările climatice, era resimţită în Afganistan chiar înainte de sosirea la putere a talibanilor.

„Ceea ce prezicem se întâmplă mult mai repede decât am anticipat. Kabulul a căzut mai repede decât oricine a anticipat şi
economia se prăbuşeşte şi mai repede”, a mai spus Beasley.

Oficialul ONU a declarat că banii alocaţi pentru ajutor pentru dezvoltare ar trebui realocaţi pentru ajutor umanitar, ceea ce unele ţări au făcut deja, sau fondurile îngheţate ar trebui canalizate prin intermediul PAM.

„Trebuie deblocate aceste fonduri pentru ca oamenii să poată supravieţui”, a mai spus el.

Programul Alimentar Mondial are nevoie de până la 220 de milioane de dolari lunar pentru a furniza parţial alimente pentru cele aproape 23 de milioane de persoane vulnerabile în condiţiile în care iarna se apropie, notează sursa citată.

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.