Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0%
  • USD
    17.0881
    0%
  • RUB
    0.2050
    0%
  • RON
    3.8050
    0%
  • UAH
    0.3831
    0%

Toate știrile

23 august 2026

Inflația se simte până la studenți. Au crescut tarifele de cazare în căminele studențești

11 Oct. 2021, 19:08
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
11 Oct. 2021, 19:08 // Economie //  Realitatea.md

Prețurile majorate topesc veniturile. Luna septembrie a venit cu un șir de scumpiri la produsele alimentare, nealimentare și serviciile prestate populației.

Biroul Național de Statistică relevă că prețurile s-au majorat cu 6,8% în ultimele 12 luni. Cel mai mult s-au scumpit, mărfurile nealimentare cu 8,62%, urmate de produse alimentare cu 8,31% și serviciile prestate populaţiei cu 1,52%.

Pe categorii, cel mai mult au crescut prețurile la legume – cu 19,6% (în special: castraveți – cu 55,4%, tomate – cu 45,3%, varză – cu 26,9%, ciuperci proaspete – cu 16,5%, ardei grași, vinete, dovlecei proaspeți – cu 8,7%, usturoi – cu 3,1%), ouă de găină – cu 4,0%, crupe – cu 2,5%, maioneză, muştar, oţet și alte condimente – cu 2,3%, unt – cu 2,0%.

La produsele nealimentare, în luna septembrie, cel mai mult s-au majorat prețurile la covoare şi alte materiale de acoperire a podelelor – cu 8,5%, gaz lichefiat, ambalat în butelii – cu 8,3%, cărbune de pământ – cu 6,1%, mobilă și echipamente de uz casnic – cu 3,9%, benzină – cu 3,1%, lemne pentru foc – cu 2,7% și motorină – cu 2,4%.

Pentru serviciile prestate populaţiei, în luna septembrie 2021 faţă de luna august 2021 au fost înregistrate creșteri de preț la serviciile stomatologice – cu 8,8%, serviciile de cazare oferite de căminele studențești – cu 8,6%, serviciile transportului aerian de pasageri – cu 2,5%, serviciile de alimentație publică – cu 1,0%.

Banca Națională a Moldovei susține că prețurile cresc pe fundalul majorărilor la nivel global, a costurilor de producție și de distribuție, a resurselor energetice și a produselor alimentare. Totodată, este vorba și presiunile din partea cererii agregate interne  susținute de  majorarea venitului populației (fondului de salarizare, asistenței sociale, remiterilor etc) și mărirea volumului creditelor de consum și a celor ipotecare.

Pentru anul 2021, banca centrală prognozează o inflație de 5,4%, iar pentru anul 2022 de 6,6%.

Realitatea Live

23 Aug. 2026, 15:54
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
23 Aug. 2026, 15:54 // Slider //  Ana Panaguța

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!