În contextul în care compania de stat Energocom și compania poloneză PGNiG au semnat astăzi un contract pentru o achiziție de probă de un milion de metri cubi de gaze naturale, prim-ministra țării, Natalia Gavrilița a anunțat că prețul este un secret comercial.

„Am accesat o cantitate mică de gaze naturale, de pe piața internațională. Am primit prima cantitate de gaz, foarte mică, de probă. Un milion de metri cubi. Nu putem spune prețul. În contractele de acest tip, prețul nu este indicat, pentru a menține concurența, este considerat un secret comercial este un preț de piață, toată lumea se poate uita care sunt prețurile pe piață. Cam o mie de dolari per mia de metri cubi”, a declarat Natalia Gavrilița în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV.

Totodată, Natalia Gavrilița susține că Republica Moldova poate accesa gaze naturale din patru puncte.

„Acum putem accesa gaze din patru puncte – Ucraina, România, și la Sud prin revers. Dar e o anomalie pe piața gazelor internaționale și este un preț foarte înalt. Nu este o întrebare dacă putem accesa gaze naturale, ci întrebarea este la ce preț?”

De asemenea, prim-ministra țării a menționat că Republica Moldova a primit în această lună o cantitate mică de gaze naturale prin gazoductul Iași-Chișinău.

„Gazoductul Iași-Chișinău este funcțional. Noi am primit o cantitate de gaze naturale prin acest gazoduct, o cantitate mică, o cantitate de echilibrare pentru a menține presiunea în țevi. În același timp capacitatea gazoductului nu permite suplinirea capacității pentru întreg teritoriul Republicii Moldova”.

Amintim că, Guvernul a încheiat prima achiziție de gaz din surse alternative, din istoria Republicii Moldova, cu compania poloneză PGNiG.

Republica Moldova a semnat un contract cu Polonia. Prima achiziție de gaz din surse alternative din istoria țării

#gaze naturale #Natalia Gavrilita #pretul gazelor din Polonia

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.