Un tânăr în vârstă de 22 de ani din Capitală riscă să stea după gratii pentru că ar fi furat un telefon mobil. Potrivit informațiilor, acesta a fost reținut recent de ofițerii secției investigare infracțiuni a Inspectoratului sec. Buiucani din cadrul Direcției de Poliție a municipiului Chișinău.

Mai exact, oamenii legii au fost sesizați în seara de 19 august, de către un bărbat comunicând că i-a fost sustras telefonul mobil din automobilul „Toyota Prius”, ce era parcat pe strada Paris.

Urmare a celor aflate, la fața locului s-a deplasat grupa operativă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor.

„În cadrul cercetării s-a stabilit că bărbatul a părăsit automobilul lăsând geamul deschis. La întoarcere, telefonul mobil de model „Samsung J2”, nu mai era. Prejudiciul cauzat părții vătămate constituie 4 800 lei”, spune poliția.

Ulterior au fost inițiate mai multe acțiuni de investigație, iar totodată au fost ridicate imaginile de pe camerele de supraveghere din preajmă.

„La examinarea imaginilor video de pe camerele de supraveghere care au surprins momentul comiterii infracțiunii a fost stabilit individul care a comis sustragerea. Urmare a acțiunilor întreprinse, suspectul a fost identificat, reținut și escortat la inspectorat pentru audieri. În cadrul acțiunilor procesual penale acesta și-a recunoscut vina, comunicând că a văzut geamul de la automobil deschis, a luat telefonul mobil lăsat fără supravehere, după care a părăsit locul comiterii infracțiunii”.

Telefonul a fost ridicat și urmează a fi întors proprietarului.

Actualmente suspectul este cercetat penal în stare de libertate pentru furt, infracțiune care conform legislației se pedepsește cu amendă în mărime de până la 67 500 lei, muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 ore, sau cu închisoare de până la 4 ani.

#neatentie #taximetrist #telefon

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.