În Rusia, un grup de patru persoane a fost condamnat la închisoare, cei patru fiind de confesie Martori ai lui Iehova, informează Realitatea.md cu referire la Europa Liberă România.

Potrivit sursei, un tribunal din orașul Astrahan, aflat în sud-vestul Rusiei, a condamnat patru adepți ai organizației Martorii lui Iehova la închisoare. Motivele reprimării grupului religios coincid cu o intensificare a suprimării drepturilor, printre care și libertatea religioasă, din întreaga țară.

Potrivit Comitetului Investigativ, trei bărbați au fost condamnați la opt ani de închisoare fiecare, în timp ce o femeie a primit o sentință de trei ani și jumătate.

Cei trei bărbați au fost acuzați că ar fi creat o comunitate extremistă, iar femeia că lua parte la activitățile organizației. Cei patru au fost aduși în instanță în luna iunie.

Aleksandr Verkhovsky, președinte al organizației pentru drepturile omului Sova, a condamnat decizia instanței împotriva celor patru martori și a catalogat-o drept „dovadă a cruzimii crescânde” în campania ce are loc împotriva grupării religioase.

Decizia recentă a curții vine după ce, pe 11 octombrie, un alt tribunal din regiunea Krasnodar, Rusia, a condamnat un bărbat în vârstă de 59 de ani ce suferea de dizabilități la patru ani de închisoare.

Sentința primită de acesta a venit la 18 luni după ce agenții de securitate au organizat razii la nouă adrese din două sate din zonă. Bărbatul a fost arestat și acuzat oficial în iunie 2020.

„Sunt un Martor al lui Iehova și sunt persecutat în urma activităților mele religioase… Risc să înfrunt închisoarea doar pentru faptul că mi-am exersat dreptul de-a profesa o religie”, a declarat acesta în trecut în fața tribunalului.

Persecutarea grupării religioase s-a intensificat în ultimii patru ani. În 2017, organizația a fost declarată „extremistă” de către autoritățile ruse, iar de atunci, zeci de locuințe au fost supuse raziei de către poliție. Aproximativ 257 de dosare penale au fost deschise împotriva membrilor grupării, iar 559 de bărbați și femei au fost acuzați de extremism. În prezent 70 de practicanți ai religiei sunt în închisoare.

Sursa mai scrie că poliția rusă a folosit patru elicoptere într-o operațiune de arestare a trei lideri religioși ai Bisericii Ultimului Testament în ciuda faptului că membrii bisericii predică pacea, trăiesc într-un sat ecologic și nu există raportări cum că ar fi fost implicați în activități extremiste.

Legea anti-Misionară din Rusia a fost amendată în iulie 2016 de către președintele rus, Vladimir Putin, pentru a „combate terorismul și a asigura siguranța publică”.

Noile măsuri, cunoscute sub denumirea de „legile Yarovaya”, impun restricții severe asupra libertății religioase, interzicând predica, rugăciunea, prozelitismul și diseminarea materialelor religioase în afara locurilor desemnate ca fiind lăcașuri de cult.

Acest tip de aranjament legal favorizează ierarhic religiile mari din țară, precum Biserica Ortodoxă Rusă. Legislația interzice, de asemenea, „activitatea misionară” în casele oamenilor, cu excepția slujbelor și a ceremoniilor religioase. Deși legea este vagă, aceasta nu pare să includă studiul Bibliei.

Întâlnirile Martorilor lui Iehova sunt considerate „ilegale”. Practicile organizației religioase au fost interzise în temeiul legii ce combate extremismul, deși gruparea religioasă nu este cunoscută să fi avut antecedente violente în Rusia. În momentul de față, ea se află situată în același rând cu alte organizații de factură teroristă, precum ISIS sau cultul terorist japonez, Aum Shinrikyo.

Oamenii acuzați că ar participa la evenimente organizate de Martorii lui Iehova riscă să fie condamnați la șase ani de închisoare, în timp ce organizatorii riscă până la zece ani. Printre cei acuzați se numără și o persoană în vârstă de 89 de ani.

„Îmi amintește de inchiziție”, descrie Evgeny Kandaurov, un jurnalist și martor al lui Iehova a cărui locuință a fost ținta unei razii a autorităților în trecut.

Din acest motiv, Comisia Statelor Unite pentru Libertatea Religioasă Internațională clasifică Rusia drept o țară „ce cauzează îngrijorări particulare” și recomandă sancțiuni specifice agențiilor guvernamentale și oficialilor responsabili de încălcarea drepturilor omului în Rusia. Printre aceștia se numără ministrul cecen al Informației și Presei, Akhmed Dudaev.

Raportul publicat în 2021 de Comisie anunța că în anul precedent au avut loc 477 de razii.

#Martorii lui Iehova #Rusia

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.