Șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră a plecat, într-o vizită de lucru în Lituania. Se întâmplă în perioada 26-29 octombrie, fiind însoțit de doi reprezentanți ai echipei manageriale IGPF.

În cadrul întrevederii cu delegația Serviciului Pazei Frontierei de Stat, condusă de generalul Rustamas Liubajevas, au fost trecute în revistă activitățile comune desfășurate în contextul cooperării existente, precum și prezentate situația, riscurile și provocările la frontierele Republicii Moldova și Lituania.

„Domnul Vasiloi a exprimat solidaritatea în legătură cu eforturile partenerilor lituanieni pentru soluționarea crizei migraționale de la frontiera de sud-est. Ca urmare a interesului manifestat față de experiența grănicerilor lituanieni, gazdele au prezentat diferite aspecte ale activității: aplicarea tehnologiilor moderne în supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat, utilizarea aviației, dronelor, sistemelor de asigurare a reacției rapide la evenimentele de frontieră. În continuare, părțile au făcut un schimb de opinii despre metodele folosite de control și asigurare a integrității în rândul personalului său. Totodată, a fost semnat planul de cooperare pentru următoarea perioadă. În cadrul vizitei în Lituania, delegația Poliției de Frontieră va vizita și se va familiariza cu activitatea mai multor subdiviziuni regionale și locale ale Pazei Frontierei de Stat”, anunță IGPF.

Cooperarea se efectuează în baza Protocolul de cooperare între Serviciul Grăniceri al Republicii Moldova și Sericiul Pazei Frontierei de Stat pe lângă Ministerul de Interne al Republicii Lituania, semnat la Vilnius, 19 octombrie 2007. În prezent este în derulare Planul de cooperare dintre autoritățile de frontieră ale RM și Lituania pentru anii 2019-2020.

#IGPF #Lituania #Rosian Vasiloi

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.