Implementarea contractului privind reabilitarea a 83 de km ai drumului național R34 Hîncești – Leova – Cahul – Giurgiulești a fost inspectată în cadrul unei vizite în teritoriu, de către directorul general interimar al ASD Sergiu Bejan. Totodată, potrivit responsabililor, au fost monitorizate laboratorul de încercări și uzina de beton asfaltic ale antreprenorului.

Mai exact, la moment pe tronsonul ce traversează raioanele Hîncești, Leova și Cantemir sunt efectuate lucrări la terasamente, de frezare a stratului existent, amorsare cu emulsie bituminoasă în vederea așternerii stratului de binder și așternere a unui strat de uzură din beton asfaltic fin.

Lucrările de reabilitare sunt divizate în două loturi și înregistrează un progres de execuție de circa 16% pe primul lot și peste 7% pe al doilea.

„Este necesar ca antreprenorul să intensifice lucrările de întreținere a drumului în reparație și să asigure estetica acestuia. Vom acorda suportul necesar pentru a soluționa toate dificultățile cu care se confruntă antreprenorul, în scopul efectuării lucrărilor de construcție a drumurilor naționale calitativ, conform caietului de sarcini și normativelor în vigoare”, a comunicat Sergiu Bejan.

Proiectul privind reabilitarea traseului național R34 include reconstrucția sistemului rutier existent, reabilitarea a 9 poduri și a 57 de podețe tubulare, amenajarea stațiilor de așteptare a transportului public și restabilirea iluminatului stradal în localități.

„Contractul semnat cu OZKA are o valoare totală de peste 56 milioane de euro, bani acordați prin împrumut de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Antreprenorul și-a asumat obligația să finalizeze integral lucrările la sfârșitul lunii februarie a anului 2023”.

#ASD #drum #lucrari de constructie #progres de executie

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.