Antarctica, continentul incendiilor de pădure

În perioada de final a Cretacicului, Antarctica a fost a fost răvășită de incendii de pădure. Asta înseamnă în urmă cu aproximativ 75 de milioane de ani, iar pădurile afectate au fost de conifere, conform descoperirilor făcute în ultimii ani. În ceea ce privește sursa incendiilor, acestea pare să fi fost vulcanică, deoarece activitatea vulcanică era intensă.

Pentru a trage niște concluzii cu o probabilitate ridicată de adevăr, au fost analizate resturi de lemn carbonizat colectate într-o expediție științifică din 2015-2016 pe insula James Ross din Antarctica. Deși dovezi despre paleo-incendii au mai fost descoperite pentru acest continent acum înghețat, cele mai recente indică incendii extrem de puternice și persistente. Ca referință, cele mai mari fragmente de cărbune aveau 2,9 x 3,8 centimetri și proveneau din arderea unor conifere din familia Araucariaceae.

La momentul respectiv, în urmă cu 75 de milioane de ani, super-continentul Gondwana se rupea în bucăți. Imediat după, Antarctica a rămas o regiune izolată care, în mod regretabil, se reflecta într-un mediu propice pentru incendii. Pe lângă faptul că era dominat de vegetație inflamabilă care se putea aprinde de la fulgere, meteoriții și nivelul ridicat de oxigen din aer reprezentau o altă potențială problemă.

După evenimente de la acea vreme, Antarctica a rămas în mare parte neschimbată. Acesta este continentul sudic înghețat ce ocupă nu mai puțin de 14 milioane de kmp și are doar 1.000 de locuitori iarna și 5.000 vara, fiind vorba despre cercetătorii și personalul auxiliar de pe stațiile de cercetare științifică.

Președintele rus Vladimir Putin apare tot mai rar în Moscova și Soci, de teama dronelor ucrainene și a rachetelor „Flamingo”. În schimb, acesta și-a mutat tot mai mult activitatea la est de Munții Ural, în zone considerate mai greu accesibile, informează adevărul.ro.

Cu toate acestea, scrie Dialog, săptămâna trecută, Putin a declarat public că „nu s-a temut niciodată de nimic”. Este relevant faptul că afirmația a fost făcută la Novosibirsk, la aproximativ 3.000 de kilometri de granița cu Ucraina.

În anii precedenți, Putin își petrecea în mod tradițional cea mai mare parte a lunii august la Soci. În acest an, însă, liderul rus a renunțat la această tradiție.

El nu mai apare în reședința sa de acolo și nici în Moscova. Kremlinul încearcă să ascundă această informație.

„După intensificarea atacurilor ucrainene, traseul său public se deplasează tot mai vizibil spre Siberia și Extremul Orient, deși Kremlinul continuă să prezinte întâlniri cu ușile închise, marcate ca fiind desfășurate la Moscova (…) «Elita» Kremlinului a fugit și ea după lider, în spatele Uralilor, și și-a amenajat reședințe de lux în zone în care dronele ucrainene nu pot ajunge”, a remarcat publicația.

În Munții Altai s-ar fi mutat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, premierul Mihail Mișustin, șeful Sberbank, German Gref, directorul Gazprom, Alexei Miller, și alte persoane importante.

De asemenea, potrivit publicației, Putin a intensificat și mai mult măsurile de securitate, deja fără precedent. Printre altele, liderul rus a început să își ascundă și mai bine deplasările.

Din martie, în Soci, a fost extinsă zona de restricție din jurul reședinței președintelui rus, pe fondul temerilor privind posibile atacuri cu drone. Măsura a venit la pachet cu o serie de restricții neobișnuite pentru locuitorii din zonă.

Potrivit informațiilor publicate de Kyiv Post, Serviciul Federal de Protecție al Rusiei – agenția responsabilă de securitatea președintelui – a pregătit instituirea unei zone de securitate de aproximativ 3 km² în jurul reședinței prezidențiale Bocharov Ruchey din Sochi.